Discuţiile despre schimbările care vor fi introduse în Constituţia Federaţiei Ruse rămân secrete, deoarece săptămâna trecută, Duma şi-a dat aprobarea în prima lectură a propunerii reformelor preşedintelui rus, Vladimir Putin. Unele dintre aceste propuneri vor fi cunoscute treptat, dar una dintre ele a atras în mod deosebit atenţia: schimbarea numelui şefului statului - în loc de "preşedinte" să fie denumit "conducătorul suprem".
Termenul aminteşte mult de trecut, a fost folosit pentru amiralul Aleksandr Kolceak, liderul Mişcării Albe, care, în 1918, a condus guvernul antibolşevic din Omsk. Însă, în prezent nu se ştie ce funcţie ar avea. Dacă, după cum s-a anunţat, este vorba doar despre o schimbare de nume, se presupune că ar fi vorba chiar de funcţia de preşedinte. Termenul în rusă ar fi verjovni pravítel, literalmente "conducător suprem".
Propunerea nu este nouă, deoarece liderul Partidului Liberal-Democrat ultra-naţionalist din Rusia, Vladimir Jirinovski, l-a lansat în 2014. Totuşi, Pavel Kraşeninikov, care co-prezidează grupul de lucru pentru pregătirea propunerilor de reformă, nu a oferit niciun detaliu. El a fost cel care, în urmă cu câteva zile, a dezvăluit că această propunere există, într-un interviu acordat ziarului de stat "Rossiskaya Gazeta". De fapt, aceasta este una dintre cele "peste 700" de propuneri.
Poate fi vorba doar despre o "fumigenă" pentru a vedea reacţia opiniei publice. Nici măcar Kremlinul nu a vrut să pronunţe. Purtătorul de cuvânt al acestuia, Dimitri Peskov, a subliniat că este una dintre numeroasele propuneri care pot fi aprobate sau respinse. "Se discută totul", a afirmat el fără să spună nimic.
Putin a anunţat un plan de modificare a Constituţiei Ruse pe 15 ianuarie, în timpul discursului său despre Starea Naţiunii. În special, el a propus ca preşedintele să cedeze unele dintre prerogativele sale, cum ar fi propunerea numelui prim-ministrului, care să treacă la Legislativ. De asemenea, el a pus pe masă ideea că Constituţia are prioritate asupra dreptului internaţional. Opoziţia liberală extraparlamentară şi nu puţini observatori consideră că această tranziţie ar putea pune bazele pentru ca Putin să rămână cumva la putere după 2024, când va trebui să părăsească Kremlinul după două mandate consecutive. Una dintre ipotezele vehiculate este aceea că el va conduce Consiliul de Stat, un organism consultativ astăzi irelevant, care ar putea marca priorităţile politicii externe şi de dezvoltare socială şi economică.
În acelaşi timp, el a numit un grup de lucru pentru a ajuta la redactarea proiectului de modificări la Constituţie, format din 75 de persoane, care include legiuitori şi parlamentari, dar şi reprezentanţi de seamă ai societăţii ruse, precum sportivi, scriitori sau actori.
Săptămâna trecută, Duma a aprobat în primă lectură şi fără niciun vot împotrivă proiectului de lege cu privire la aceste reforme. A doua lectură este planificată pe 11 februarie. Putin a propus, de asemenea, ca poporul rus să aibă ultimul cuvânt. Încă nu este clar dacă această procedură va fi realizată printr-un referendum sau printr-un alt tip de vot. Un grup de lucru se ocupă de acest lucru în Comisia Electorală Centrală.
Printre celelalte propuneri care s-au scurs, merită menţionat în Constituţie că creştinismul ortodox este principala religie a Rusiei (o lege din 1997 spune că în Rusia există patru religii tradiţionale: pe lângă cele menţionate anterior, islamul, budismul şi iudaismul), precum şi stabilirea pentru Rusia a statutului de "putere câştigătoare" în al Doilea Război Mondial, informează LA VANGUARDIA.
(Revista presei internaționale a fost concepută de RADOR)