Ambiția ridicării unui al treilea pod la Istanbul, cu piloni înalți cât Turnul Eiffel, a stârnit numeroase critici. Erdogan nu se lasă: vrea să-i redea Istanbulului splendoarea de Oraș Imperial.
„Proiecte nebune”. Expresia nu îi aparține vreunui militant ecologist sau unui opozant politic, ci președintelui Recep Tayyip Erdogan însuși, pe când era prim-ministru. Așa își califica el marile șantiere menite să schimbe fața Istanbulului în următorii ani: al treilea aeroport „cel mai mare din lume, vizibil de pe lună”, un canal navigabil paralel cu Bosforul, și un al treilea pod peste Bosfor între Europa și Asia.
Pilonii săi, care au înălțimea Turnului Eiffel, vor încăleca Bosforul aproape de intrarea în Marea Neagră. Va fi unul dintre cele mai mari poduri suspendate din lume: va avea opt benzi de autostradă și două căi ferate care vor lega cele două continente în nordul metropolei turce, într-o zonă ferită până acum de urbanizarea galopantă a Istanbulului, scrie La Croix.
Pentru Erdogan, aceste mari proiecte au o valoare simbolică esențială: să redea fostei capitale a Imperiului Otoman strălucirea de oraș imperial și pentru a etala întreaga putere a „Noii Turcii”, al cărei ctitor se vrea noul președinte.
Inaugurarea lucrărilor celui de-al treilea pod a avut loc pe 29 mai 2013, dată aniversată a cuceririi Constantinopolului de către armata otomană.
De asemenea, noul port va fi numit Yavuz Sultan Selim, sau Selim I, tatăl lui Soliman Magnificul, și cel care a început expansiunea Imperiului Otoman, la începutul secolului al XVI-lea, în Orientul Apropiat și în Africa de Nord.
Atribuirea acestui nume de către autoritățile turce a declanșat o uriașă polemică: Selim I este cunoscut și pentru că apersecutat minoritatea șiită alawită, care constituie un sfert din populația țării.
Dincolo de simbolistică, al treilea pod peste Bosfor va fluidifica traficul de coșmar din Istanbul, dau asigurări autoritățile turce. Podul va servi drept rută ocolitoare pentru transportul comercial între Europa și Asia.
Argumentul este contestat de adversarii proiectului, care demonstrează că traficul rutier intercontinental nu reprezintă decât 3% din circulația înregistrată acum pe cele două poduri existente.
Șantierul, care a fost instalat fără studiu de impact asupra mediului, așa cum cere legea, are toate motoarele pornite. Doi enormi piloni au fost instalați față în față de o parte și de alta a Bosforului, în vreme ce o cicatrice uriașă taie Pădurea Belgrad, plămânul verde al orașului, care va fi traversat de șosele rapide care vor duce la pod.
Aceasta este marea problemă pentru detractorii proiectului: noile zone urbane, rezidențial și comerciale, care se vor dezvolta în jurul noilor infrastructuri, vor duce la congestionarea automobilistică pe care viitorul pod ar trebui să o resoarbă.
Însă, pentru Erdogan, al treilea pod trebuie ridicat cu orice preț, în ciuda bătăliei juridice pe care au pornit-o opozanții proiectului.
În vreme ce Turcia nu are în acest moment majoritate guvernamentală, președintele Erdogan a avertizat în data de 14 iulie: indiferent ce guvern se va forma, există o linie roșie care nu poate fi trecută, respectiv punerea în discuție a marilor proiecte. „Voi fi primul care mă voi opune unui asemenea guvern!”