Proiectul de lege privind alegerile parlamentare, care prevede că alegerile vor fi pe liste, cu prag electoral de 5%, a fost adoptat de Senat, miercuri, cu 105 voturi "pentru" şi două voturi "împotrivă".

Propunerea legislativă privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi pentru funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) a fpst iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, UNPR, PC, PNL, UDMR şi minorităţi.

Potrivit Agerpres, în timpul dezbaterilor din plen, vicepreşedintele social-democrat al Senatului Ioan Chelaru a solicitat preşedintelui de şedinţă, social-democratul Cristian Dumitrescu, să supună votului un amendament prin care atât în titlul, cât şi în cuprinsul legii referirea la Senat să primeze celei privind Camera Deputaţilor.

"Amendamentul se referă la inversarea celor două denumiri ale Camerelor în conţinutul legii şi al tuturor articolelor, adică 'Propunerea legislativă pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor'. (...) Propun să facem această inversare, Senatul având statut de Cameră superioară", a declarat Chelaru, propunerea acestuia fiind adoptată de plen cu 102 voturi pentru.

Senatorul PNL Puiu Haşotti a susţinut că prin adoptarea propunerii de lege privind alegerile parlamentare se revine la "normalitate".

"Aşa cum a spus preşedintele Comisiei comune, domnul Mihai Voicu, votul a fost unanim. Reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice în această comisie au votat această propunere legislativă. Din capul locului, trebuie să vă spun că revenim la normalitate în sensul că va fi un vot proporţional pe liste. Este sistemul care a funcţionat şi a funcţionat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în majoritatea ţărilor care au vot proporţional pe liste. Două rânduri de alegeri, în 2008 şi 2012, au demonstrat că legea alegerilor parlamentare, dincolo de unele aspecte neconstituţionale, este una profund greşită, care creează şi dispute politice", a spus Haşotti.

El a adăugat că există "un principal vinovat pentru perturbarea atmosferei politice" - fostul preşedinte Traian Băsescu.

"Traian Băsescu a declanşat în opinia publică o dezbatere care a produs această lege care este valabilă azi şi pe care azi o vom schimba, creând iluzia că noi am fost aleşi uninominal. Votul uninominal este o iluzie. (...) De această chestiune se leagă şi o altă dezbatere, lansată tot de domnul Traian Băsescu şi preluată şi de câţiva oameni politici, referitoare la întinerirea clasei politice. Avem un Parlament mai tânăr decât cel din 2004 cu aproape zece ani. Nu cred însă că suntem mai performanţi decât Parlamentul din 2004, ca să nu vorbim de cel din 2000", a mai declarat Haşotti.

Propunerea de lege stipulează că senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului repartizării proporţionale, norma de reprezentare pentru alegerea Senatului fiind de un senator la 168.000 de locuitori iar în cazul Camerei Deputaţilor, de un deputat la 73.000 de locuitori.

De asemenea, iniţiativa legislativă prevede că pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară care este calculat după cum urmează: a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali, şi b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

"Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale, legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de senator sau deputat au dreptul, potrivit art. 62 din Constituţie, la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat", se mai arată în textul iniţiativei legislative.

În lege se defineşte şi termenul de "fraudă electorală" în sensul că aceasta este reprezentată de "orice faptă care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturare voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral".

Legea are un caracter organic şi a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 105 voturi pentru şi două voturi împotrivă.