Cea mai importantă schimbare vizează modul de folosire a informațiilor obținute în urma utilizării mandatelor de interceptare pe siguranță națională așa cum sunt prevăzute în Legea 51/1991. Astfel, după articolul 145, în Legea135/2010 se introduce „Art. 145¹ – (1) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.

(2) Prin fapte prevăzute de Legea nr. 51/1991 care afectează siguranța națională se înțeleg infracțiunile prevăzute de Titlul X – XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism. Extinderea situațiilor pentru care pot fi obținute mandate de siguranță națională prin orice acte normative sau administrative este interzisă și se pedepsește, potrivit legii.

(3) Datele, infor mațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluționare a cauzei.”

Avocatul Bogdan Vlad ne-a declarat: „Mi se pare firesc. Este de bun augur acțiunea, pentru că ce se întâmpla până acum… Se obțineau mandate de interceptare pe siguranță națională și se făceau trimiteri în judecată, folosinduse interceptările respective, pe infracțiuni de drept comun. Adică îl umăreau pe suspect 6 luni, un an, fiindcă mandatele se prelungeau din patru în patru luni și trimiterea în judecată se făcea pe infracțiuni de drept comun ceea ce nu este normal.”

 

Coldea a confirmat în comisia SRI

Președintele comisiei parlamentare de control a activității SRI, Claudiu Manda, a declarat pe 5 aprilie 2018, după audierea fostului prim-adjunct SRI Florian Coldea, că fostul șef operativ al serviciului secret a confirmat faptul că SRI a obținut mandate de siguranță națională „inclusiv pe vulnerabilități de corupție”. „Domnul Coldea ne-a confirmat că printre acţiunile, persoanele vizate erau dincolo de cele stabilite în lege, terorişti, contraspionaj şi alte elemente din lege, se poate discuta, sau au existat mandate de securitate naţională, inclusiv ne-a precizat câte semnături trebuiau luate, dar se luau mandate de securitate naţională, inclusiv pe vulnerabilităţi de corupţie, de evaziune fiscală”, a zis Manda.

 

Dreptul la apărare

În ceea ce privește dreptul la apărare, legiuitorul vrea să introducă un termen de minimum trei zile pentru cunoașterea dosarului și pregătirea apărării. Astfel, la articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică.” În legătură cu acest aspect avocatul Bogdan Vlad ne-a spus: „Este un termen suficient.

 

Audiere maximum 6/24 ore

În modificarea legii 135/2010 la art. 106, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) „Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.” Totodată, la articolul 111 se introduce de asemenea un alt alineat „(1¹)Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio sub sancțiunea excluderii acestei probe.” Avocatul Bogdan Vlad a spus că: „În ceea ce privește caracterul obligatoriu al înregistrărilor pentru declarații, lucrurile sunt absolut în regulă. Chiar și video ar trebui. Nu doar audio. Este bine-venită modificarea pentru că este firesc să fie înregistrate ca să nu fie discuții. În ceea ce privește limitarea în timp la 6 ore din 24 a audierii inculpatului, nu găsesc rațiuni care să justifice o asemenea soluție. Mie mi se pare că nu se poate norma în acest fel o audiere. Poate inculpatul are multe lucruri de spus și nu îi ajung cele șase ore și atunci s-ar putea ajunge la o limitare a dreptului la apărare. Mai de grabă, eu aș pune problema să nu se mai facă audieri în timpul nopții decât în mod excepțional, adică în caz de infracțiune flagrantă sau infracțiuni deosebit de grave, persoane urmărite… Limitarea la șase ore a audierii nu mi se pare a fi o măsură justificată.”

 

Omorul devine prescriptibil

Comisia de Modificare a Legilor Justiției va lua în discuție și modificările la Legea 286/2009. Aici, legiuitorul are posibilitatea ca omorul, care acum este inprescriptibil, să poată fi prescris după 15 ani de la comiterea acestuia. Astfel, art. 154, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeş- te 20 de ani; c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”

În legătură cu acest aspect, avocatul Bogdan Vlad ne-a declarat că: „În viziunea mea numai faptele de crime împotriva umanității nu ar trebui să se prescrie niciodată răspunderea penală pentru asemenea infracțiuni. Chiar și pentru omor trebuie să existe un termen. Păi, să presupunem că îl prinzi pe făptaș după 40 de ani… Ce sens mai are să-l tragi la răspundere penală? Dacă, între timp, nu a mai comis nicio infracțiune!”

 

Liviu Dragnea ar putea obține revizuirea condamnării în dosarul „Referendumul”

 

Avocatul Ingrid Mocanu a explicat, ieri, pentru EVZ, că proiectul depus în Parlament de PSDALDE pentru modificarea Codului de Procedură Penală ar permite ca în situația în care o hotărâre de condamnare nu a fost semnată de judecătorii care au participat la proces, să se reia dezbaterile pe fond fără să se readministreze probele, iar persoanele aflate în această situație pot solicita revizuirea hotărârii de condamnare. În aceasta situație se află președintele PSD, Liviu Dragnea.

 

Dosarul Referendumul

Președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, pe 22 aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare. Completul de 5 judecători de la ÎCCJ care a dat sentința a fost format din: Livia Stanciu, Luminița Zglimbea, Angela Dragne, Luciana Mera și Ioana Bogdan. Motivarea deciziei de condamnarea lui Dragnea nu a fost semnată de doi din judecători: Stanciu s-a pensionat pe 13 iulie 2016, iar Zglimbea s-a pensionat pe 1 mai 2016, motivarea fiind finalizată abia pe 2 februarie 2017. În locul judecătoarelor pensionate a semnat, potrivit legii, președintele ÎCCJ Cristina Tarcea.

Decizia CEDO

Dar pe 7 martie 2017, CEDO a stabilit în cazul Cerovšek şi Božicnik contra Sloveniei că motivarea unei sentinţe nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie și că singura modalitate de compensare pentru reclamanți ar trebui să fie un nou proces. „Reclamanţii (la CEDO) fuseseră judecaţi pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaţilor şi sentinţa dată. După aproximativ trei ani, doi judecă- tori, care nu participaseră la proces, au elaborat motivaţii scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului”, arată sentinţa CEDO, potrivit unei știri Mediafax de la acea vreme.

După decizia CEDO, avocatul lui Liviu Dragnea, Maria Vasîi, a dus la Strasbourg dosarul „Referendumul”. „Prevedem o victorie rapidă pentru că deja există un precedent. După ce vom primi decizia CEDO vom cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie revizuirea sentinţei”, a explicat avocatul pentru Mediafax. Apărătorul lui Dragnea a adăugat că, cel mai probabil, în final, dosarul „Referendumului” va trebui să fie rejudecat pentru că doi judecători din completul care l-a condamnat pe liderul PSD nu au semnat motivarea.

 

Articolul buclucaș

PSD și ALDE au depus, luni, în Parlament, un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală, una dintre propuneri fiind ca hotărârea de condamnare să nu mai poată fi semnată de președintele ÎCCJ în locul altor judecători, așa cum spune legea actuală. „Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, şi se semnează de membrii completului care au participat la administrarea probelor şi judecata în fond precum şi de grefier. În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol şi se reiau dezbaterile”, este varianta propusă de PSD-ALDE.

Analiza

Avocatul Ingrid Mocanu a explicat, ieri, pentru EVZ, că modificarea ar putea să reprezinte o sursă de atac extraordinar a lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumul. „Să știți că nu este un caz izolat cel al dlui Dragnea, astfel de situații sunt foarte multe în instanțe, de judecători care se pensionează înainte să semneze hotă- rârea, și nu doar în România se întâmplă acest lucru. Ar putea să fie invocat acest articol de zeci de persoane, nu doar de dl Dragnea. Și, oricum, există o decizie CEDO în acest sens. Dacă, întâmplător, dl Dragnea este în această situație, asta nu înseamnă că nu trebuie să transpunem deciziile CEDO. „Cauza se repune pe rol” înseamnă că se reia ultimul termen sau ultimele termene, însă doar dezbaterile, nu se readministrează probele. Este un lucru normal. Cum să semneze motivele unei hotărâri cineva care nu a participat la dezbaterile din proces? Măcar să audă pledoaria avocatului. Cum poate să scrie motivarea un judecător care nu a ascultat apărarea?”, a spus avocatul pentru EVZ.

Consecința

În ceea ce privește „Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală”, o propunere de modificare depusă de PSD-ALDE în Parlament spune că revizuirea poate fi solicitată și pentru „neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei” dar și atunci când „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele gravale acestei încălcări continuă să se producă”.

Avocatul Ingrid Mocanu a explicat că acest lucru reprezintă „calea” pentru o persoană să ceară rejudecarea fondului cauzei dacă hotărârea de condamnare nu a fost semnată de judecătorul care a participat la proces. „Trebuie să ai și o cale de atac extraordinară în momentul în care nu s-a respectat o prevedere. Asta este calea. Revizuirea repune judecata cauzei pe fond”, a explicat avocatul Ingrid Mocanu pentru EVZ.

 

„Cine îmi dă înapoi anii pierduți?”

Întrebat miercuri, la Pitești, dacă propunerile la Codurile Penale l-ar ajuta la rejudecarea dosarului „Referendumul”, Dragnea a spus că nu știe dacă ar face o cerere în acest sens. „Nu ştiu dacă voi face cerere. Îmi mai dă cineva mie înapoi anii pierduţi în procese? Îmi mai dă cineva înapoi ceea ce am pierdut din cauza acestui dosar politic? Nu. (…) Deci nu mă interesează aşa de mult pentru mine acest articol”, a spus Dragnea

 

Iohannis acuză articole cu dedicație

Președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că unele modificări propuse de PSDALDE sunt „necesare” pentru „modernizarea” legislației penale și punerea în acord cu deciziile CCR și legislația europeană. „Alte propuneri care au fost făcute sunt total inacceptabile (…) Este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a spus Iohannis la Cotroceni.