Proiect PSD-ALDE în Parlament. Corupția, eliminată din mandatele de interceptare pe siguranță națională
Editura Evenimentul si Capital

Proiect PSD-ALDE în Parlament. Corupția, eliminată din mandatele de interceptare pe siguranță națională

Autor: | | 1 Comentarii | 1137 Vizualizari

Comisia parlamentară de modifi care a legilor justiției a acordat termen până pe 2 mai pentru a fi depuse amendamentele la Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă. În propunerile depuse de parlamentarii PSD-ALDE se prevede ca infracțiunile de drept comun, dovedite prin mandate de interceptare pe siguranță națională, să devină nule. Totodată sunt introduși noi termeni de prescripție a faptelor și drepturi pentru inculpați sau suspecți.

Cea mai importantă schimbare vizează modul de folosire a informațiilor obținute în urma utilizării mandatelor de interceptare pe siguranță națională așa cum sunt prevăzute în Legea 51/1991. Astfel, după articolul 145, în Legea135/2010 se introduce „Art. 145¹ – (1) Datele, informațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 nu pot fi utilizate în alte cauze și pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi și pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute.

(2) Prin fapte prevăzute de Legea nr. 51/1991 care afectează siguranța națională se înțeleg infracțiunile prevăzute de Titlul X - XII din Codul penal, cele prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare precum și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism. Extinderea situațiilor pentru care pot fi obținute mandate de siguranță națională prin orice acte normative sau administrative este interzisă și se pedepsește, potrivit legii.

(3) Datele, infor mațiile și rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) nu pot fi utilizate în cadrul niciunui proces penal, indiferent de stadiul de soluționare a cauzei.”

Avocatul Bogdan Vlad ne-a declarat: „Mi se pare firesc. Este de bun augur acțiunea, pentru că ce se întâmpla până acum... Se obțineau mandate de interceptare pe siguranță națională și se făceau trimiteri în judecată, folosinduse interceptările respective, pe infracțiuni de drept comun. Adică îl umăreau pe suspect 6 luni, un an, fiindcă mandatele se prelungeau din patru în patru luni și trimiterea în judecată se făcea pe infracțiuni de drept comun ceea ce nu este normal.”

Coldea a confirmat în comisia SRI

Președintele comisiei parlamentare de control a activității SRI, Claudiu Manda, a declarat pe 5 aprilie 2018, după audierea fostului prim-adjunct SRI Florian Coldea, că fostul șef operativ al serviciului secret a confirmat faptul că SRI a obținut mandate de siguranță națională „inclusiv pe vulnerabilități de corupție”. „Domnul Coldea ne-a confirmat că printre acţiunile, persoanele vizate erau dincolo de cele stabilite în lege, terorişti, contraspionaj şi alte elemente din lege, se poate discuta, sau au existat mandate de securitate naţională, inclusiv ne-a precizat câte semnături trebuiau luate, dar se luau mandate de securitate naţională, inclusiv pe vulnerabilităţi de corupţie, de evaziune fiscală”, a zis Manda.

Dreptul la apărare

În ceea ce privește dreptul la apărare, legiuitorul vrea să introducă un termen de minimum trei zile pentru cunoașterea dosarului și pregătirea apărării. Astfel, la articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Organele de urmărire penală şi instanţele de judecată sunt obligate să asigure subiecţilor procesuali principali şi avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 6 ore şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziţie şi comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică.” În legătură cu acest aspect avocatul Bogdan Vlad ne-a spus: „Este un termen suficient.

Audiere maximum 6/24 ore

În modificarea legii 135/2010 la art. 106, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) „Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.” Totodată, la articolul 111 se introduce de asemenea un alt alineat „(1¹)Declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio sub sancțiunea excluderii acestei probe.” Avocatul Bogdan Vlad a spus că: „În ceea ce privește caracterul obligatoriu al înregistrărilor pentru declarații, lucrurile sunt absolut în regulă. Chiar și video ar trebui. Nu doar audio. Este bine-venită modificarea pentru că este firesc să fie înregistrate ca să nu fie discuții. În ceea ce privește limitarea în timp la 6 ore din 24 a audierii inculpatului, nu găsesc rațiuni care să justifice o asemenea soluție. Mie mi se pare că nu se poate norma în acest fel o audiere. Poate inculpatul are multe lucruri de spus și nu îi ajung cele șase ore și atunci s-ar putea ajunge la o limitare a dreptului la apărare. Mai de grabă, eu aș pune problema să nu se mai facă audieri în timpul nopții decât în mod excepțional, adică în caz de infracțiune flagrantă sau infracțiuni deosebit de grave, persoane urmărite... Limitarea la șase ore a audierii nu mi se pare a fi o măsură justificată.”

Omorul devine prescriptibil

Comisia de Modificare a Legilor Justiției va lua în discuție și modificările la Legea 286/2009. Aici, legiuitorul are posibilitatea ca omorul, care acum este inprescriptibil, să poată fi prescris după 15 ani de la comiterea acestuia. Astfel, art. 154, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeş- te 20 de ani; c) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; d) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.”

În legătură cu acest aspect, avocatul Bogdan Vlad ne-a declarat că: „În viziunea mea numai faptele de crime împotriva umanității nu ar trebui să se prescrie niciodată răspunderea penală pentru asemenea infracțiuni. Chiar și pentru omor trebuie să existe un termen. Păi, să presupunem că îl prinzi pe făptaș după 40 de ani... Ce sens mai are să-l tragi la răspundere penală? Dacă, între timp, nu a mai comis nicio infracțiune!”

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate