Proiectul legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului prevede: „Acţiunile la Fondul Proprietatea dobândite prin titluri de despăgubire sau titluri de conversie obţinute prin infracţiuni intră în proprietatea statului, indiferent de deţinătorul actual”.

Un număr de 24 de parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege prin care acţiunile la Fondul Proprietatea (FP) obţinute în urma unor infracţiuni s-ar întoarce în proprietatea statului, indiferent de cine sunt deţinute. Proiectul, înregistrat la Senat în aprilie, a primit, la sfârşitul lunii mai, aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Şeful ANRP: Jumătate din acţiunile de la FP, date ilegal

Despăgubirile acordate prin acţiuni la Fondul Proprietatea au fost o bună modalitate de sifonare a banilor publici, declara, în toamna anului 2014, directorul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu. El mai spunea că peste jumătate din acţiunile de la Fondul Proprietatea date cu titlu de despăgubiri au fost ilegale şi cuantumul lor a fost mult umflat faţă de valoarea reală a proprietăţilor pentru care s-au cerut reparaţiile financiare. Jumătate dintre dosarele de despăgubire aprobate nu au respectat normele legale.

Măsuri pentru protejarea intereselor statului

Propunere legislativă înregistrată la Senat, sub numele „Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului”, prevede, la articolul 11, că: „Titlurile de despăgubire şi titlurile de conversie valorificate prin acţiuni emise de Fondul Proprietatea, dobândite prin infracţiuni săvârşite în procedura de acordare a despă- gubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv stabilită la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările ulterioare, constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive, sunt lovite de nulitate absolută”. În Titlul VII din legea 247 a fost reglementată procedura administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001.

Despăgubirile, plătite de persoanele vinovate

Mai mult, „acţiunile la Fondul Proprietatea dobândite prin titluri de despăgubire sau titluri de conversie ob- ţinute prin infracţiuni intră în proprietatea statului, indiferent de deţinătorul actual, la data rămânerii definitive a fiecărei hotărâri judecătoreşti, la valoarea la care s-a făcut conversia”. Tot legea ar mai urma să prevadă că „dobânditorii, de bună-credinţă, de acţiuni la Fondul Proprietatea care intră în proprietatea statului sunt îndreptăţiţi să obţină despăgubiri de la persoanele care au săvârşit infracţiunile constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive, calculate de la data dobândirii şi până la data intrării acţiunilor în proprietatea statului”. Astfel spus, tranzacţiile succesive nu pot legitima dobândirea frauduloasă de ac- ţiuni prin procesul de privatizare ori prin titluri de despăgubire şi titluri de conversie. În mod firesc, dobânditorii de bună-credinţă de acţiuni sunt îndreptăţiţi la despă- gubiri pentru acţiunile de care sunt deposedaţi în favoarea statului român. Doar că, în aceste situaţii, despăgubirile se obţin potrivit dreptului comun, de la persoanele vinovate.

„Restitutio in integrum” şi pentru stat

În Nota de fundamentare a proiectului de lege, iniţiatorul aduce lămuriri despre modul cum se va proceda în practică: „Regula aplicabilă recuperării prejudiciului suferit de stat este restitutio in integrum (repunerea integrală în situația anterioară – n.red.), bazată pe principiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis (principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului iniţial – n.red.). Dacă această regulă este etică şi legitimă faţă de persoanele deposedate abuziv de proprietăţile deţinute, atunci este, în egală măsură, şi pentru statul român. În cadrul legii, restitutio in integrum se materializează prin intrarea în proprietatea statului a acţiunilor dobândite ca urmare a unor infracţiuni constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive. Excepţia de la aplicarea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis o constituie doar ipoteza sub-dobânditorului de bună credinţă şi cu titlu oneros a unui bun imobil, ceea ce nu este cazul participaţiilor la operatorii economici”. 

 Piaţa gri-neagră

Avocatul Gheorghe Piperea scria, în 28 aprilie 2015, pe contul său de Facebook că acţiunile s-au cumpărat în 2009-2010 de pe piaţa gri-neagră, „aia de dinainte de listarea la bursa a Fondului Proprietatea, cu preţuri între 0,2 - 0,3 lei pe acţiune. Adică, în medie, Elliot a dat pe aceste acţiuni între 150 - 200 de milioane de euro, ceea înseamnă de 4-5 ori mai puţin decât valoarea lor reală. Profit: 4-500% în cinci ani”. Piperea se întreba: „De ce nu sunt deloc vizate aceste acţiuni acumulate de aceste fonduri în urma cumpărării lor de pe piaţa grineagră?”. Şi tot el îşi răspundea: „Poate peste doi-trei ani, când Fondul Proprietatea nu va mai exista, lichidat fiind la insistenţele acţionarilor săi majoritari. Şi atunci, cum se zice, prinde orbul, scoate-i ochii...”. În prezent, cel mai mare acţionar la FP este fondul american de investiţii Elliot care deţinea, la începutul lunii martie 2017, în jur de 22 la sută din drepturile de vot. După listarea Fondului Proprietatea, Elliot a apărut acţionar. Cum nu fusese deposedat de regimul comunist, pachetul său nu putea proveni decât de la cei despăgubiţi de ANRP.

Mecanismul unei uriaşe fraude la nivel naţional

Fondul Poprietatea a fost înfiin- ţat pentru despăgubirea proprietarilor deposedaţi abuziv de regimul comunist prin HG 1481/2005. Capitalul a fost constituit prin aportarea a 20% acţiunile deţinute de stat la companiile energetice. În Hotărârea de Guvern se stipula că, indiferent câte acţiuni are, votul unui acţionar în AGA va fi plafonat la 1% din capital. Menţiunea era menită să-i protejeze pe acţionarii minoritari, împotriva unor eventuale preluări adverse care ar fi dus la lichidarea fondului. Totuşi, au fost realizate transferuri de acţiuni prin care persoane şi, mai ales, fonduri de investiţii străine, au acumulat procente importante din totalul acţiunilor fondului. Transferul acestora s-a făcut, de obicei, la valori mult mai mici decât valoarea nominală la care fuseseră emise, de obicei 30 de cenţi la un euro.

Transformarea acţiunilor în bani

Samsarii imobiliari au cumpărat drepturile litigioase de la proprietarii sătui să aştepte să le fie emise decizii de despăgubire de către ANRP. Acestea au fost, mai întâi, supraevaluate de anumiţi experţi special desemnaţi, iar, apoi, expertizele lor erau aprobate în regim de urgenţă de ANRP. După, urma emiterea deciziilor prin care erau acordate acţiuni la Fondul Proprietatea. Însă, samsarii nu primeau bani de la ANRP, ci doar acţiuni la Fondul Proprietatea. Important pentru samsari era să transforme acţiunile în bani. Posesorul unei hotărâri a celor de la Restituirea Proprietăților ajungea la Depozitarul Central, unde primea pe numele său acțiuni la Fondul Proprietatea, în contravaloarea stabilită la ANRP. Pasul următor era tranzacționarea acțiunilor. Pentru asta, samsarii aveau nevoie ca Fondul Propietatea să decidă răscumpă- rarea acțiunilor. Culmea este că deciziile de felul ăsta veneau, de cele mai multe ori, la Fondul Proprietatea în acelaşi timp cu deciziile ANRP.

Prejudiciu 1,26 miliarde de lei

Curtea de Conturi a stabilit, în 2013, că bugetul de stat a fost prejudiciat cu 1,26 miliarde de lei, echivalentul a 13.447.329.134 acțiuni emise. Raportul Curţii de Conturi avea să fie confirmat de rechizitoriile întocmite de DNA. Totuşi, procurorii nu au descris în vreun dosar mecanismul concret prin care samsarii au transformat acţiunile în bani.