Conform tratatului încheiat în 1997, Hong Kong ar trebui să-și păstreze autonomia față de China până în 2047. Dar comuniștii lui Xi Jinping nu mai au răbdare.
Impunerea de către China a unei noi legislații de securitate în Hong Kong este o nouă tentativă flagrantă a conducătorilor comuniști de a acapara puterea, folosindu-se de pandemia de coronavirus.
De când virusul COVID-19 a fost descoperit în orașul chinez Wuhan, la sfârșitul anului trecut, partidul comunist a exploatat la greu pandemia în interesul său strategic, arată o analiză a Gatestone Institute.
De exemplu, chinezii au fost foarte ocupați în Marea Chinei de Sud, unde, pe lângă hărțuirea vecinilor mai slabi, precum Vietnam, Malaysia sau Filipine, au adoptat măsuri unilaterale, pentru a-și întări controlul asupra unui anumit număr de teritorii litigioase, în special insulele Spratly și Paracel, unde armata populară a construit o întreagă rețea de baze militare ilegale.
Recent, Beijingul și-a întors atenția către fosta colonie britanică Hong Kong, unde, în fața puternicei opoziții a celor 7,5 milioane de locuitori, regimul comunist vrea să adopte o nouă legislație de securitate despre care criticii afirmă că va atenta grav la statutul de autonomie al teritoriului.
Conform tratatului pe care Beijingul l-a semnat în 1997, regimul comunist s-a angajat să nu se atingă de autonomia Hong Kong timp de 50 de ani.
Astfel, China s-a angajat să respecte pentru cetățenii din Hong Kong o serie de drepturi, cum ar fi libertatea de întrunire, libertatea de expresie, libertatea presei – care nu le sunt îngăduite chinezilor de pe continent – precum și un sistem judiciar independent.
De la bun început, dictatura comunistă nu s-a împăcat cu privilegiile speciale de care se bucurau locuitorii din Hong Kong în cadrul înțelegerii numite „o țară, două sisteme”, notează Gatestone.
Acesta este motivul pentru care despotul Xi Jinping încearcă să profite acum de haosul mondial creat de pandemie și de atenția deturnată spre criza sanitară, pentru a impune noi măsuri de securitate. Dacă vor fi aplicate, ele vor restrânge grav libertățile fundamentale din Hong Kong.
Parlamentul de la Beijing a adoptat joi propunerile lui Xi Jinping legate de măsurile de securitate care urmează să fie impuse Hong Kongului. Însă, potrivit unor informații neoficiale, una dintre ele va permite ca locuitorii din micul teritoriu să poată fi extrădați și întemnițați în China continentală.
„În China, nu se definește niciodată ce înseamnă cu exactitate «securitate națională», astfel că legea se poate schimba în funcție de oportunități sau de necesitățile politice”, spune Johannes Chan, jurist din Hong Kong, citat de The Guardian.
Noile măsuri vor permite fără îndoială Beijingului să controleze chestiuni precum secesiunea, influența străină și terorismul, care, în opinia militanților pro-democrație, nu sunt altceva decât o tentativă flagrantă de a suprima mișcarea de protest antiguvernamentală care a paralizat teritoriul autonom anul trecut.
Intenția Beijingului de a schimba legislația din domeniul securității a provocat noi proteste în Hong Kong, iar organizațiile pentru drepturile omului și observatorii internaționali au acuzat forțele de ordine de abuzuri și brutalități „alarmante”.
Tentativa Chinei de a-și afirma controlul în Hong Kong a suscitat critici virulente din partea președintelui american Donald Trump, care a promis săptămâna aceasta că va lua măsuri concrete împotriva Beijingului.
Secretarul de stat Mike Pompeo a avertizat la rândul său că noile legi din domeniul securității pot da o lovitură mortală pentru politica „o țară, două sisteme”, care garantează autonomia până în 2047.
Problema majoră pentru Statele Unite și aliații săi, în special Marea Britanie, este că, atâta vreme cât Consiliul Legislativ din Hong Kong, format din 70 de membri, organul conducător al teritoriului, continuă să sprijine măsurile impuse de Beijing, lumea exterioară nu poate face mare lucru pentru a contesta inexorabila anexare teritorială de către China.
Un lucru pe care Pompeo l-a recunoscut, dezvăluind că a informat Congresul de la Washington că nu mai consideră Hong Kong ca o entitate autonomă distinctă de China, și deci aceasta nu va mai beneficia de tratamentul preferențial prevăzut de legislația americană.
„Nici o persoană rezonabilă nu mai poate afirma astăzi că Hong Kong conservă un grad ridicat de autonomie în raport cu China”, a spus Pompeo.
Adevărul este că Beijingul exercită un control nemijlocit asupra Consiliului Legislativ din Hong Kong, organism creat în 1997 pentru administrarea teritoriului și care ar trebui să apere libertățile consacrate prin Legea Fundamentală.
Mai mult, controlul se reflectă și în faptul că Beijingul este cel care desemnează directorul general al teritoriului, în prezent Carrie Lam, iar locuitorii din Hong Kong nu au nici un cuvânt de spus în această privință.
Pentru a stăvili noul val de proteste, Lam a încercat la începutul săptămânii să minimalizeze impactul noilor legi chineze privind securitatea, afirmând că este vorba de o măsură „responsabilă”, menită să protejeze majoritatea locuitorilor, care respectă legea și iubesc liniștea.
Punând sare pe rană, Consiliul Legislativ, într-o manifestație de solidaritate cu Beijingul, a propus adoptarea unui proiect de lege care consideră infracțiune penală desconsiderarea sau insultarea imnului național.
Atacul la adresa opozanților este evident: aceștia și-au compus propriul imn, pe care îl cântă la toate protestele. Or, noua lege ar incrimina penal asemenea gesturi.
Luându-ne după răspunsul curajos al locuitorilor din Hong Kong, nimeni aici nu crede că intențiile Beijingului sunt benigne. Dimpotrivă, ei văd în noul pachet de legi ale securității o anexare brutală a teritoriului, față de care par dispuși să reziste până la capăt.