Compania Naţională a Uraniului este o entitate aflată sub coordonarea Ministerului Energie care exploatează rezervele de uraniu ale României. De câţiva ani, CNU se află pe marginea prăpastiei, în primăvara acestui an minerii declanşând un conflict de muncă din cauza faptului că nu îşi mai primiseră salariile de trei luni de zile. Cum a ajuns CNU în această situaţie? Compania nu are voie să vândă uraniu românesc în afara ţării, singurii ei clienţi Nuclearelectrica (SNN) şi Rezervele de Stat. Problema este că de la finalul lui 2015, Nuclearelectrica nu a mai cumpărat nici măcar un gram de uraniu românesc, compania motivând rezilierea contractului prin faptul că CNU nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, dar şi prin preţul mai mic oferit de o altă firmă.

Nuclearelectrica a scăpat de dependenţa de România cu ajutorul americanilor

Aşa am ajuns să importăm uraniu de la Cameco Inc. SUA (cu facilitate de producţie în Canada). Ceea ce este mai ciudat este faptul că această companie a fost calificată de SNN încă din anul 2008, „pentru a gestiona riscul de dependenţă faţă de un singur furnizor sau faţă de o insuficienţă în materia primă necesară, aşa cum se întamplă în prezent”.

În traducerea liberă înseamnă că în 2008, SNN a calificat o firmă străină pentru a livra uraniului pentru Cernavodă pentru a-şi reduce dependenţa de o companie românească, deşi ambele au fost gândite să funcţioneze împreună întrun sistem integrat de extragere, prelucrare şi utilizare a uraniului. Anul trecut, Ministerul Energie, în subordinea căruia se află şi CNU, dar şi SNN, a trimis corpul de control la Nuclearelectrica pentru a verifica cum s-a ajuns în această situaţie aberantă. La momentul respectiv, cei de la Nuclearelectrica au spus că au decis să încheie contracte pe termen scurt, respectiv pe şase luni, cu cei de la Cameco pentru a da posibilitatea CNU de a implementa măsurile de redresare, care ar conduce la menţinerea ciclului integrat, astfel încât şi CNU să poată participa la o licitaţie pentru încheierea unui contract pe termen lung (4 ani).

Ce legătură are noul director Nuclearelectrica cu evenimentele de la Pungeşti

În aceste condiţii dramatice pentru uraniul românesc, la conducerea celor două companii, CNU şi Nuclearelectrica, este adus un tânăr de 28 de ani. Este adevărat că asta s-ar putea transforma într-un avantaj pentru colaborarea celor două companii româneşti, având acelaşi director, dar problema este că tânărul Cosmin Ghiţă nu are studii în domeniul energetic, inclusiv lucrarea sa de licenţă la o universitate americană fiind susţinută pe o temă ce ţine de ştiinţele politice. Ghiţă a lucrat într-adevăr la o mare companie energetică, Chevrom, dar la departamentul de relaţii publice. El este cel care îi însoţea pe primarii din judeţul Vaslui în timpul evenimentelor de la Pungeşti din 2014, în vizitele prin care li se arată în Polonia cât de benefice sunt exploatările de gaze de şist.

Numit în funcţie chiar înaintea negocierilor cu chinezii

În primăvara acestui an, Ghiţă a renunţat la munca în marile companii private şi a ajuns consilier al premierului de atunci, Sorin Grindeanu şi în iunie al lui Mihai Tudose. Interesant este că numirea acestui tânăr care şi-a făcut studiile superioare în America şi care a lucrat pentru companii americane înainte de a intra în sistemul public se face cu câteva zile înainte de a începe negocierile cu un grup energetic chinez pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. Şi mai interesant este faptul ca la finalul lui 2016 Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Nuclearelectrica, a considerat că nu este oportună apariţia noilor reactoare. Amintim faptul că din Consiliul de Administraţiei al Fondului Proprietate face parte şi fostul ambassador american, Mark Gitestein.

 

Nuclearelectrica produce 17% din energia României

Societatea Naţională Nuclearelectrica este o companie sub autoritatea Ministerului Energiei, statul deţinând 82 din acţiuni, Fondul Proprietatea, 9% şi alţi acţionari, 9%, după listarea la bursă a companiei în 2013. Compania produce 17% din energia României şi are o cifră de afaceri anuală de 1,6 miliarde de lei.