Deputaţii se pregătesc să discute asupra unui proiect de lege, care să oblige marile lanţuri de comercianţi să închidă supermarketurile duminica. Ideea nu este rea, spun reprezentanţii producătorilor, care speră astfel ca micii fermieri să aibă mai mulţi muşterii la sfârşit de săptămână.

În plus, şi angajaţii supermarketurilor ar avea de câştigat.

„Supermarketurile au nişte reguli mai ciudate. Pentru ele, lunea şi marţea sunt zile libere, astfel că oamenii care lucrează şi sâmbăta şi duminica nu sunt plătiţi dublu, conform legii. Aceşti oameni lucrează şi de Revelion şi de Înviere şi au salarii foarte mici. Le va prinde bine să îşi petreacă duminca alături de familie”, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

Supermarketurile şi Toma necredinciosul

Totuşi, liderul sindical se arată sceptic: o asemenea colaborare este greu să fie transpusă în practică, deoarece, spune Dragoş Frumosu, supermarketurile nu respectă nici Codul de bune practici, pe care l-au contrasemnat şi care a devenit între timp lege. De aceea, această înţelegere ar trebui legiferată, pentru a evita situaţia în care producătorii s-ar putea trezi cu noi taxe de plătit.

Nici preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae, nu crede în afirmaţiile reprezentanţilor marilor retaileri, deoarece orice facilitate de acest tip va fi acordată conform condiţiilor impuse de supermarketuri.

„Problema este dacă şi cum le vor da voie producătorilor tradiţionali să vândă în supermarketuri. Dacă le vor impune foarte multe taxe, oamenii nu şi le vor putea permite. Nu cred că proiectul este viabil, deoarece taxele sunt foarte mari, iar producătorii tradiţionali produc în cantităţi foarte mici: pot vinde în trei ore marfa obţinută într-o săptămână”, a explicat pentru evz.ro Ştefan Nicolae, care a adăugat că aproximativ o treime din preţul unui produs este reprezentată de diverse taxe, cum sunt cele de raft, de promovare sau de înscriere în catalog.

Nici micii producători nu au încredere că propunerea supermarketurilor se va transforma într-un parteneriat pe termen lung şi aplică principiul „până nu vedem, nu credem”.

„Aş vrea să cred că se va întâmpla acest lucru (producătorii tradiţionali să vândă în supermarketuri la sfârşit de săptămână, n.r.), dar totul e un business mare, în care cei mici nu au de câştigat”, spune Luiza Boldizsar, preşedinta EcoRuralis.

Tarabele, stăpânite de intermediari

Aventura fondurilor europene va transforma faţa satelor româneşti. Numai în ultimii ani, pentru a avea acces la finanţări europene, ţăranii s-au înregistrat ca persoane fizice autorizate (PFA). Cei care  vor să acceseze fonduri prin măsura 141 „Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă” vor să obţină şi autorizaţia de producător tradiţional, spune Ştefan Nicolae. Astfel, numărul lor va creşte şi, dacă nu pot produce în cantităţi mari la nivel individual, la nivel d egrup pot acoperi cerinţele pieţei.

Totuşi, ţăranii trebuie să fie susţinuţi să-şi poată vinde marfa direct în pieţe, spune Dragoş Frumosu, iar una din soluţii ar fi ca autorităţile să elimine speculanţii.