România importă alimente cu pesticide. Producătorii români nu fac față cererii de hrană curată

Alimentele românești sunt mult mai sănătoase, însă producătorii autohtoni nu nu reușesc să acopere cererea de pe piață. Drept urmare, România importă cantități de alimente și produse agroalimentare cu un conținut ridicat de pesticide.

Producătorii români de alimente și produse agricole nu reușesc să acopere nevoile pieții autohtone. Din acest motiv, țara noastră importă cantități mari de hrană cu pesticide și îngrășăminte.

Producătorii români nu fac față cererii

România produce cele mai curate produse alimentare dintre statele Uniunii Europene. Doar că producția este insuficientă și nu acoperă nevoile populației. Drept urmare, suntem nevoiți să importăm alimente din alte state precum Germania, Olanda, Italia sau Austria. Iar acestea au un conținut foarte ridicat de pesticide.

Agricultorii din statele enumerate mai sus consumă de până la 17 ori mai multe pesticide pe hectar decât producătorii români. Iar substanțele toxice folosite ajung în alimente, iar de acolo în oganismul consumatorilor. Producătorii dau vina pe politicieni care nu reușesc să găsească soluțiile necesare pentru a încuraja producția agricolă locală.

„Nu doar pesticide, ci şi îngrăşăminte aplicăm puţine per hectar. De ce nu facem noi mai multă mâncare? Din păcate, ţine foarte mult de politică. Totul este să ne dezvoltăm, mediul privat îşi doreşte, dar în legumicultură e nevoie de 20.000 de hectare de solarii ca să putem să susţinem consumul intern şi să ieşim şi la export. Am putea să producem din martie-aprilie până în octombrie-noiembrie”, a spus Marius Petrache, director general al Marcoser, unul dintre producătorii români, conform Ziarul Financiar

Marius Petrache deține trei hectare cultivate cu legume, în câmp şi în solarii, în Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară.

România are 4.000 de hectare cultivate cu legume

Producătorii români cultivă în jur de 4.000 de hectare cu legume, în solarii. Suprafața este insuficientă, însă, pentru a acoperi toate nevoile de consum. Ar trbui ca aceasta să crească de cel puțin cinci ori, pentru a satisface con­su­mul intern. Pentru a reuși să facă față situației este nevoie de investiții de cel puțin 1,5 miliarde de euro.

România are un deficit comercial pe principalele produse alimentare și băuturi de peste 5 miliarde de euro. Cele mai importate sunt carnea de porc, peştele, lactatele, fructele şi legumele, conform datelor statistice. Pro­ducţia de legume în solarii repre­zintă sub 5% din suprafaţa totală destinată acestei culturi.

Drept urmare, în vreme ce producătorii români nu fac față cererii, în magazinele românești găsim legume din Olanda, Italia sau Spania. De asemenea, importăm din Turcia sau Maroc. Iar toate aceste importuri cu costuri care se reflectă în sănătatea consumatorilor.

Olanda este ţara cu cel mai mare consum de pesticide per hectar din UE, peste 10,86 kg. Țara dispune de o suprafață mică de teren agricol, drept urmare, produce intensiv, investind în tehnologie agricolă.

Producătorii români nu fac față concurenței

Marius Petrache susține că este nevoie de voință politică pentru ca agricultura românească să se dezvolte. Investițiile din acest sector necesită o decizie la nivel guvernamental sau parlamentar. Este nevoie de planuri multianuale pentru producătorii români care vor să facă mai mult,

„Dacă ar fi un plan pe zece ani – nu poţi să faci pe mai puţin – să se crească toată horticultura, noi am fi de departe pe primul loc în extrasezon ca producători de fructe şi legume în UE. Grecia, de exemplu, primeşte circa 20 de milioane de turişti anual şi cumpără roşii din Polonia, pentru că noi nu avem. Ar vrea să cumpere de la noi, fiind mai aproape, dar nu avem”, a mai spus Marius Petrache, conform sursei citate.

În Olanda, a menţionat producătorul, sunt puține culturi pe sol. Se face legumicultură pe substrat, aeroponică. Acest lucru presupune ca plantele să fie crescute cu rădăcinile în aer. Sunt pulverizate, periodic, cu jeturi de apă. De asemenea, agricultura hidroponică a luat avânt. Plantele sunt crescute pe un pat de apă.

Alte tehnologii la care producătorii români nu au acces permite cultivarea plantelor pe vată de sticlă sau pe saltele de nucă de cocos. Acestea primesc nutrienți dozați de un program de computer.

Soluția este dată de investiții

Producătorii români trebuie să-și regândească politica de investiții, crede Marius Petrache. Totodată, este nevoie ca și distribuitorii să vină în întâmpinarea producătorilor. El dă exemplul din Olanda, unde investitorii se apucă să investească și să producă în agricultură după ce intră în contact cu vânzătorii. Astfel, producția este dozată în funcție de cererea pe care o are fiecare.

„În Olanda, investitorul caută mai întâi vânzătorul, apoi se apucă să construiască sere şi solarii şi să producă. Noi o luăm invers şi punem căruţa înaintea cailor. Întâi facem investiţia, pentru că la noi nu e la fel de mare ca în Olanda (1 hectar de solar la noi te duce la 100.000 de euro, în timp ce în Olanda te duce la 1 milion de euro) şi poţi să faci pas cu pas o investiţia. Noi începem de la 1.000 de metri pătraţi, iar apoi creştem, în timp ce în Olanda încep de la 1 hectar, cel puţin”, a mai spus Petrache.

Pe de altă parte, trebuie spus că există peste 1.000 de pesticide folosite pentru a eficientiza producţia de alimente, conform datelor din baza FAO. Ţara cu cel mai mare consum de pesticide din Europa este Andora, cu 17 kg/ha. Iar ţara cu cel mai mare consum de pesticide din lume este Brunei Darussalam, cu 34 kg/ha, conform datelor FAO.