Procuror şef adjunct al DNA: „Diminuarea corupției din sănătate ar conduce la sporirea veniturilor din sistemul medical”

Procuror şef adjunct al DNA: „Diminuarea corupției din sănătate ar conduce la sporirea veniturilor din sistemul medical”

Procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin, explică într-un interviu despre corupţia din sistemul medical, care nu se manifestă doar prin aşa-numita mită dată medicului, ci prin achiziţii de medicamente şi tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea reală, ceea ce prejudiciază bugetele Sănătăţii. Interviul a fost acordat publicației online "Constanța Noastră"

Reporter: Un subiect fierbinte zilele acestea este cel referitor la greva generală pe care medicii din România ar putea-o declanşa foarte curând. Ei cer salarii decente. Conducerea DNA afirma, în primăvara acestui an, că recuperarea prejudiciului din cauzele DNA în 2014 ar putea dubla salariile medicilor. Cât de realistă este însă dublarea salariilor acestora cu scopul diminuării corupţiei din sistem?

Nistor Călin: Toate categoriile sociale din România ar trebui să beneficieze de salarii decente. Corupţia în sistemul medical nu se manifestă doar prin aşa-zisa mită dată medicului sau asistentului medical, ci se manifestă şi prin achiziţii de medicamente sau tehnică medicală la valori mult mai mari decât valoarea de piaţă, investiţii realizate în mod fraudulos, decontări frauduloase de medicamente. Acestea reprezintă doar o parte dintre manifestările corupţiei în domeniul medical şi este cert că diminuarea acestora ar conduce la sporirea veniturilor în sistemul medical.

Este adevărat că salarizarea poate fi o componentă importantă în diminuarea corupţiei, însă nu este suficientă ca unică măsură, ci ar trebui suplinită cu multe alte măsuri în cadrul sistemului medical românesc. Împrejurarea că o persoană are salariul mic şi din aceste considerente primeşte mită, nu reprezintă o apărare veridică, chiar şi din considerente sociologice, nu neapărat penale.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Despre prezumția de nevinovăție

Reporter: În pofida faptului că un om politic este anchetat, uneori chiar arestat preventiv, după o perioadă el se poate întoarce pe funcţie până la o decizie definitivă a instanţei. Credeți că, în cazul unui om politic, prezumţia de nevinovăţie trebuie să îi permită reluarea atribuţiilor funcţiei, deşi el se află în vizorul Justiţiei tocmai pentru presupuse fapte săvârşite din funcţia pe care o ocupă?

Nistor Călin: Orice persoană urmărită penal, judecată, se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.Este valabil pentru toţi cetăţenii, indiferent de calitatea deţinută.

Legat de funcţia deţinută în administraţie, în legislativ etc., ar trebui să existe o normă juridică potrivit căreia punerea în mişcare a acţiunii penale să atragă de drept suspendarea din funcţie.

Vorbesc despre punerea în mişcare a acţiunii penale, pentru că aceasta se realizează atunci când se constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art.16 Cod procedură penală.

Din acel moment nu mai vorbim despre suspiciune rezonabilă, despre indicii, discutăm despre probe. Pe de altă parte, o persoană publică inculpată ar trebui să mai aibă şi onoare şi să facă un pas înapoi.

Să concluzionăm: nu depunerea unei simple sesizări penale ar conduce la retragerea din funcţie a persoanei vizată de sesizare, dar punerea în mişcare a acţiunii penale (ceea ce înseamnă existența de probe) ar trebui să conducă la această măsură.

 

“E important să lipseşti infractorul de produsul infracţiunii”

Reporter: Este evident că DNA a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai respectate şi temute instituţii din România. Cu toate acestea, în spaţiul public se vorbeşte des despre faptul că sistemul de recuperare a prejudiciilor se mişcă extrem de greoi. Nu există riscul ca încrederea în actul de justiţie să se diminueze dacă oameni condamnaţi rămân cu averile intacte?

Nistor Călin: Este esenţial ca sistemul de recuperare a prejudiciilor să devină mult mai eficient, e important să lipseşti infractorul de produsul infracţiunii. Direcţia Naţională Anticorupţie  nu are atribuţii în procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, decât la solicitarea judecătorului poate identifica bunuri şi aplica sechestre. Ponderea importantă a activităţilor în ceea ce priveşte punerea în executare a laturii civile sau a măsurii confiscării revine A.N.A.F.

În sistemul judiciar german, parchetele au atribuţii şi în ceea ce priveşte punerea în executare a laturii civile sau a măsurii confiscării din hotărârea judecătorească.

 

Despre recuperarea prejudiciului

Reporter: Ce părere aveţi despre opinia, tot mai des enunţată, că oamenii bogaţi şi corupţi ar trebui lăsaţi, prin lege, să-şi răscumpere libertatea cu sume importante de bani, că beneficiul public ar fi mai mare dacă ei ar plăti în bani decât să plătească în ani de închisoare?„Legat de răscumpărarea libertăţii cu sume importante de bani, o asemenea lege ar fi neconstituţională, deoarece ar crea un sistem de inechitate socială şi ar conduce la sentimentul de impunitate penală pentru beneficiarii unor averi importante.”

Nistor Călin: Legat de o asemenea iniţiativă legislativă privind răscumpărarea libertăţii cu sume importante de bani, apreciez că o asemenea lege ar fi neconstituţională, deoarece ar crea un sistem de inechitate socială şi ar conduce la sentimentul de impunitate penală pentru beneficiarii unor averi importante.

Practic, judecătorul, în procesul de individualizare a pedepsei, ţine cont de recuperarea prejudiciului şi există chiar o modalitate sancționatorie mai blândă pentru prejudicii mici recuperate în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală.

În opinia mea, reducerea pedepselor la infracţiunile contra patrimoniului nu a fost o măsură benefică şi se poate lesne observa că s-a produs o creştere importantă a infracţiunilor de înşelăciune, în condiţiile în care limita maximă pentru această pedeapsă a fost redusă foarte mult.

În situaţia în care în societatea românească există o discrepanţă mare între ponderea populaţiei cu venituri mici raportată la ponderea populaţiei cu venituri foarte mari, o asemenea măsură nu ar fi benefică nici din punct de vedere social. Mai mult decât atât, ani de-a rândul s-a creat opinia că persoanele deţinătoare a unor patrimonii importante nu sunt trase la răspundere penală, iar măsura invocată de dumneavoastră ar contribui la consolidarea unei astfel de teorii.

Interviul integral poate fi citit pe site-ul Constanța Noastra