„PISA la București e perfect compatibilă cu PISA la Berlin”, spune Alina Mungiu Pippidi, însă în școlile de țară este adevărata problemă.
„Copiii estonieni sunt în topul Europei la citit, științe și matematică, deși vin dintr-o țară sovietică (rezultatele generale aici)”, constată președintele Societății Academice din România (SAR).
Dar, arată Alina Mungiu Pippidi, „copiii români și bulgari sunt la coada Europei, cu ciprioții, au aproape jumătate analfabeți funcționali (știu literele, dar nu și sensul), nu le e clar că Pământul se învârte în jurul soarelui și dacă zice Denise la TV că țara s-a prăbușit economic în ultimii doi ani, puțini remarcă faptul că vânzările de Black Friday de anul ăsta au atins un maxim istoric, la fel precum comenzile la agențiile de turism”.
„Vinovații de serviciu sunt profesorii, dar mai ales miniștrii Educației, cu mandat de vreo șapte luni în medie în ultimii douăzeci de ani”, mai spune președintele SAR.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Supărarea e mare, că românul are ifose, vrea și cu ”Muie PSD”, și cu premiul Nobel pentru literatură, iar dacă s-ar putea să ia Nobelul pentru literatură pentru ”Muie PSD”, chiar și mai bine. Și soluțiile sunt pe măsură, ne uităm după vreunul să-l băgăm la pârnaie, deși în curând va trebui să dăm drumul tuturor de acolo dacă nu upgradăm închisorile la nivel de hostel – așa vrea CEDO de vreo câțiva ani, dar noi ne astupăm urechile”, mai atrage atenția Mungiu-Pippidi.
Ea coboară și spre rădăcinile istorice ale acestei stări de lucruri: „Estonia avea 90 la sută oameni alfabetizați la anul 1900 (pastorii îi învățaseră să citească Biblia). România. Bulgaria, Grecia și Cipru, cam pe dos. Nu e de mirare, deci, cam pe unde se află fiecare”.
Apoi, mai spune președintele SAR, „România e cea mai rurală țară din Europa. Scorurile din urban și cele din rural par din țări diferite. Ruralul e acela unde toaletele sunt în curte, de s-a supărat Klaus Iohannis când i-am spus că raportul despre educație cu asta trebuia să înceapă (ca să se răzbune, a dat recent decorații la n pesediști sau securiști din domeniul educației – ce să mai, un promotor al meritocrației). E clar că e o legătură între toaleta în curte și performanță. Toaleta e un simbol al dificultății materiale, care trage în jos performanța școlară și scade șansele copilului de la țară, indiferent de talent sau dedicație, să concureze cu cel de la oraș. PISA la București e perfect compatibilă cu PISA la Berlin”.
Ea oferă și câteva posibile soluții: „Cum istoria nu o mai putem schimba, ce rezultă de aici? Faptul că trebuie să investim în școala de la țară, în toaleta ei, în profesorii ei, în computerele și internetul ei, în autobuzele care duc copiii la școală, în săli de sport și biscuiți. Și că programele lor trebuie să fie adecvate situației ca să le permită să prindă din urmă”.
„În loc de asta, de 20 ani ne ocupăm de reforma programelor și manualelor la școlilele din urban care merg bine și ar merge și mai bine dacă ar avea mai multă libertate să se organizeze singure cum vor ca să își pregătească elevii pentru niște teste finale care ar semăna cu PISA și nu cu niște evaluări naționale sau examene de bacalaureat care sunt din secolul trecut, ba chiar mai vechi. Avem miniștri noi, deja anturați de lobby-ul metodelor alternative, școlilor private, etc, tot felul de lucruri bune poate, dar cu totul secundare problemei”, mai scrie Alina Munciu-Pippidi.
„Sunt cele de mai sus prin programul aspiranților la guvernare? Le-a văzut careva? (...) Câte grupuri sanitare își propun să construiască liberalii, acum și după alegerile viitoare? Înțeleg că au început prin a spune că nu le trebuie mai mulți bani, că nu ar avea pe ce să-i cheltuiască. Până la Nobel, ne mobilizăm să trecem odată testul PISA?”, se încheie comentariul președintelui SAR.
Recomandările noastre
