Prințul Roșu moare dezamăgit de ai săi

Prințul Roșu moare dezamăgit de ai săi

Comunismul l-a dezamăgit profund. Nu era acea echitate pentru care luptase. Săracii erau tot săraci, iar oportuniştii şi oamenii noului regim se îmbogăţeau şi se comportau ca stăpânii țării.

„Tocmai de aceea, a preferat să se retragă. Nu a dorit demnităţi, deşi era bine văzut. Era unul dintre socialiştii care au făcut închisoare pentru aceste principii şi care le-au răspândit în perioada interbelică”, spunea, nora lui, după căderea comunismului.

Pentru comuniştii din România, Scarlat Callimachi a fost, însă, un simbol al ideologiei comuniste. Era prinţul care s-a lepădat de obiceiurile „nesănătoase” ale clasei sale şi a îmbrăţişat comunismul ca pe o revelaţie.

Os domnesc

Străbunul său cu același nume a fost mazilit de pe tronul Moldovei pentru că era considerat de otomani omul rușilor.

Ne puteți urmări și pe Google News

Scarlat Callimachi a fost dus la Constantinopol, unde a scăpat de execuție pentru că a fost lovit de o criză de nebunie, fiind apoi numit domn în Țara Românească în 1821.

Cel căruia în perioada interbelică i se spunea Prințul Roșu, tot un Scarlat Callimachi, născut pe 20 septembrie 1896   descendent al unei familii din care au provenit, în secolul al XVIII-lea, patru dintre domnii Moldovei (Grigore, Ioan, Alexandru și Scarlat Callimachi), a fost poet avangardist, istoric și om politic. A închis ochii pe 2 iunie 1975.

Discursul lui Lenin

Atras de ideologia de stânga, după ce a asistat la un discurs ținut de Lenin în Finlanda, în 1933 s-a înscris în Partidul Comunist, a condus, la Botoșani, mai multe ziare de orientare antifascistă și a fost membru al mai multor organizații comuniste.

Deoarece a susținut greva muncitorilor de la Atelierele CFR Grivița Roșie din 1933, publicând un pamflet acuzator la adresa autorităților (Căderea Babilonului), a fost condamnat la un an de închisoare și plata unei amenzi de 10.000 de lei, dar, făcând apel, a fost achitat.

Mai mult, muncitorii feroviari au fost apăraţi în instanţă de avocaţi aduşi de la Paris, plătiţi cu bani grei, care au reuşit să-i salveze pe mulţi de la detenţie. Cel care i-a angajat pe avocaţii francezi a fost, culmea, un boier – Scarlat Callimachi.

 

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric