București. CJUE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a desființat decizia instanțelor franceze care au refuzat extrădarea prințului Paul. Anunțul a fost făcut de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
În prezent, Paul de România se află în Malta unde urmează să fie judecată o nouă cerere de extrădare formulată de România. El a ajuns pe insulă după ce o instanță franceză a refuzat să-l predea autorităților române pentru a-și executa pedeapsa.
CJUE, decizie apreciată de Alina Gorghiu
Alina Gorghiu a apreciat decizia Curții de Justiţie a Uniunii Europene conform căreia instanța franceză a greșit în cazul lui Paul de România. Potrivit ministrului român, CJUE a stabilit „clar” că justiţia din Franţa nu a procedat „corect” în acest dosar. România a cerut reținerea lui Paul-Philippe al României în baza unui mandat european.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, Curtea de Jutiție a UE, s-a pronunţat în procedura cu care a fost sesizată de instanţa din România în cazul extrădării prințului Paul.
„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulţumesc tuturor instituţiilor române şi celor care au înţeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea.
Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiţia din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în ţară, trebuie să-şi execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiţia să meargă până la capăt”, a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.
Alina Gorghiu. Sursa foto: Facebook/ Alina Gorghiu
Ce spun judecătorii europeni
Decizia CJUE a fost emisă după ce Curtea de Apel Braşov a depus o cerere de decizie preliminară. Instanța a adresat întrebări întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislaţiei UE în materia mandatului european de arestare. Potrivit Ministerului Justiției întrebările vizau cazul predării lui Paul-Philippe al României.
Astfel, executarea unui mandat nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluţionat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea ca procuror.
CJUE a stabilit că refuzul executării mandatului de către o autoritate nu implică refuzul de a fi pus în aplicare de un alt stat membru. Fiecare autoritate face propria analiză având în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menţine validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.
Curtea de Justiție a UE sursa foto: curia.europa.eu
Explicațiile CJUE la întrebările oficialilor români
Autoritatea de executare nu poate refuza predarea unui inculpat întemeindu-și decizia pe condiţiile de detenţie de care a luat la cunoştinţă fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiţii de detenţie decât cel garantat de normele internaţionale, a subliniat CJUE.
„Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speţă, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre. Statul român va comunica această decizie extrem de importantă către instanţa din Malta, aceasta urmând să se pronunţe referitor la predarea fugarului Paul-Philippe al României”, a precizat Ministerul Justiţiei.
Paul-Philippe al României se află în Malta sub control judiciar. El așteaptă o decizie finală cu privire la predarea sa către autoritățile din România. În 2020, ÎCCJ l-a găsit vinovat și l-a condamnat în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Prințul Paul are de executat trei ani şi patru luni de închisoare.