Editura Evenimentul si Capital

Primul miliardar român îşi ia secretele în groapă

cd318226ef60355626abba3afa481dc1
Autor: | | 14 Comentarii | 0 Vizualizari

Iosif Constantin Drăgan a murit la 91 de ani, lăsând în urmă un imperiu financiar de peste 1,5 miliarde de dolari şi multe controverse.

Istoricul şi magnatul Iosif Constantin Drăgan s-a stins din viaţă joi, la vârsta de 91 de ani, la reşedinţa sa din Palma de Mallorca, în Spania şi va fi înmormântat luni la Lugoj. Cu o avere estimată anul trecut de revista „Capital“ la 1,6 miliarde de dolari, Drăgan a fost cel mai bogat român din Top 300 Capital (2002-2004 şi 2006). L-a admirat pe mareşalul Antonescu, iar foşti nomenclaturişti spun că ar fi derulat afaceri cu Securitatea. Născut la Lugoj, Drăgan a absolvit, în 1938, Dreptul la Bucureşti, iar în ’40 a plecat la studii în Italia, unde a intrat în afaceri. Miliardarul a fost căsătorit de două ori. Întâi, cu o italiancă, cu care ar fi avut un fiu, Mike Fink, dar pe care Drăgan nu l-a recunoscut. Iar din 1995, cu Daniela Veronica Guşă de Drăgan, fiica generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major până în 1989. El avea 78 de ani, ea 22 şi au rezultat trei copii. Acum, soarta imperiului financiar pare tranşată: „Doamna Daniela Veronica Guşă de Drăgan a preluat deja (...) conducerea“, arată un comunicat al familiei. PORTRET Cornel Burtică: „Drăgan era un tip bizar“ Din „exilul“ său occidental, Iosif Constantin Drăgan şi-a cultivat relaţii importante în mediile de decizie ale regimului comunist. Ambasadori, miniş tri şi însuşi Nicolae Ceauşescu, toţi s-au intersectat cu primul miliardar român şi interesele sale. Dintre cei care l-au cunoscut, unii au văzut în Drăgan un beneficiar al afacerilor cu Securitatea, unii un patriot, alţii un megaloman, dar şi un „bărbat plăcut femeilor“. Ştefan Andrei, fostul ministru de externe al dictatorului, l-a cunoscut pe Iosif Constantin Drăgan în anii ’70, când i-a aranjat acestuia o primire la vila de protocol a dictatorului de la Neptun. „Mi-a făcut cunoştinţă cu el Eugen Barbu, care voia să-l introducă la Ceauşescu. Ultima oară l-am văzut în 1992, când am ieşit din închisoare, la casa lui din Cotroceni. M-a ajutat cu instalaţia de GPL pentru casa mea de la Snagov“, îşi aminteşte Ştefan Andrei. Fostul demnitar susţine că, în Epoca de Aur, Drăgan aranja regimului „intrări“ la Fiat şi la producători de utilaje pentru industria uşoară. „În anii ’80, s-au răcit relaţiile cu el, pentru că Elena Ceauşescu nu l-a mai suportat. Dar eu nu cred că a făcut afaceri cu Securitatea, pentru că Securitatea însăşi ar fi intervenit pentru el la Elena“, conchide fostul ministru. În schimb, Cornel Burtică, fost ambasador în Italia (1966-1969), a văzut în Iosif Constantin Drăgan mai degrabă un beneficiar al relaţiilor cu oficialii comunişti, decât un sprijinitor al intereselor naţionale în străinătate. „Mai mult l-a ajutat Bucureştiul decât el pe noi. Era un tip bizar şi foarte interesat să pătrundă în România cu GPL-ul. Eu sunt convins că a lucrat mult cu partea nevăzută a diplomaţiei (Securitatea). Nu ştiu exact ce le-a dat el, dar eu, ca ambasador, sprijin deosebit pentru România nu am simţit de la el“, încheie Burtică. „Îi plăcea «domnule profesor»“ Profesorul Ion Coja l-a cunoscut pe Iosif Constantin Drăgan în anii ’70. Pe atunci asistent universitar, Coja l-a contactat pentru finanţarea unui proiect. „Cel mai mult îi plăcea să i se spună «domnule profesor», deşi pe atunci nu călcase pe la catedră. A fost un om care s-a iubit mult pe sine, dar a iubit mult şi familia, şi comunitatea lugojană. N-a fost un om darnic, ci unul eficient, dar mama lui îi spunea adesea că femeile or să-i mănânce capul“. Coja susţine şi el că Elena Ceauşescu „îi sabota lui Drăgan proiectele“. Contactat şi el de EVZ, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a negat că ar fi primit sprijin financiar de la Iosif Constantin Drăgan pentru înfiinţarea publicaţiei „România Mare“. „Sunt revoltat de un buletin de ştiri în care am auzit că eu şi Eugen Barbu am fi primit bani de la Drăgan. Nu mi-a dat niciun ban!“, a spus acesta. Vadim l-a cunoscut pe Drăgan în 1976 când, ca redactor la Agerpres, i-a luat un interviu. „A fost un mare patriot, nu dau doi bani pe derbedeii care spun că era legionar. Vorbea şase limbi, era un bărbat frumos, plăcut de femei“. Vadim Tudor mai adaugă faptul că Iosif Constantin Drăgan îl respecta pe Ceauşescu. Stabilit în Italia încă din 1940, Iosif Constantin Drăgan s-a impus în afaceri înfiinţând, în 1948, compania Butan Gas (îmbutelierea şi distribuţia gazului petrolier lichefiat - GPL). Societatea s-a extins încă din anii ’50, iar astăzi operează în zece state din Europa şi Africa: Albania, Austria, Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Maroc, Polonia, România şi Serbia. Butan Gas a fost primul pas în consolidarea unui imperiu financiar care s-a ramificat apoi prin investiţii în imobiliare, media şi edituri. În paralel cu afacerile, Iosif Constantin Drăgan s-a implicat şi în finanţarea unor domenii de cercetare, prin înfiinţarea, în 1967 şi 1968, în Italia şi în Spania, a Fundaţiei Europene Drăgan, iar, ulterior, a Centrului European de Studii Tracice. PREGĂTIRI Va fi depus mâine în foaierul Universităţii din Lugoj La cimitirul din Lugoj, biserica greco-catolică era ieri pregătită pentru înmormântarea lui Iosif Constantin Drăgan, considerat al doilea ctitor al lăcaşului. O echipă de muncitori zugră veau cu vopsea albă pereţii exteriori, în timp ce un altul vopsea atent interiorul criptei de sub amvonul bisericii, unde va fi înmormântat Drăgan. Şi la Universitatea Europeană Drăgan era ieri mare agitaţie. Femeile de serviciu frecau sârguincios termopanele şi marmura deoarece, mâine, trupul neînsufleţit al lui Iosif Constantin Drăgan va fi depus în foaier. Catafalcul va fi aşezat sub fresca supradimensionată ce cuprinde portretul lui Drăgan, iar lugojenii îi vor putea aduce un ultim omagiu până luni, la ora 10.00. Potrivit episcopului greco-catolic de Lugoj, PS Alexandru Mesian, slujba de înmormântare va fi oficiată luni, la ora 12.00, la Catedrala greco-catolică din Lugoj, după care cortegiul funerar se va îndrepta spre biserica greco-catolică din cimitir. „A fost un bun prieten al bisericii, un militant pentru ecumenism. Iosif Constantin Drăgan ne-a sprijinit şi cu restaurarea catedralei, şi cu consolidarea acestei biserici din cimitir, căreia i-a devenit al doilea ctitor, căci fără el s-ar fi surpat. A fost un om care a forţat progresul oraşului său natal“, spune PS Alexandru Mesian. Tot luni, săptămânalul „Redeşteptarea“, fondat de Drăgan, va scoate o ediţie omagială, dedicată finanţatorului său, care va fi distribuită gratuit2008. (Georgeta Petrovici)

Primele imagini din interior noii Catedrale! Altar poleit in aur, fantani arteziene, lifturi de 105.000.000 euro!

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI