Conducerea UDMR a desemnat persoanele care vor ocupa portofoliile ministeriale în viitorul guvern de coaliție, condus de Florin Cîțu.
Consiliul Permanent al Uniunii Democrate Maghiare din România a aprobat numele persoanelor desemnate să ocupe portofoliile de miniștri în viitorul Guvern de coaliție, care va fi format împreună cu PNL și Alianța USR PLUS. Astfel, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a fost validat de Consiliul Permanent pentru funcţia de viceprim-ministru.
La rândul său, Cseke Attila a primit aprobarea conducerii formaţiunii pentru a ocupa funcţia de ministru desemnat al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar Tanczos Barna a fost avizat pentru funcția de ministru desemnat al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Pentru Ministerul Tineretului și Sportului a fost nominalizat Eduard Novak, după cum se arată într-un comunicat transmis de UDMR.
Luni seara, liderii PNL, USR PLUS şi UDMR - Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloş şi Kelemen Hunor - au semnat acordul de guvernare al coaliției pentru perioada 2020 - 2024. La ceremonia care a avut loc la Palatul Parlamentului a participat şi premierul propus de coaliţie, Florin Cîţu.
Calendarul de învestire
Liderii partidelor și-au exprimat speranța ca noul cabinet să primească votul de învestitură până la finalul săptămânii, de Crăciun. De altfel, președintele Klaus Iohannis a convocat o nouă rundă de consultări cu partidele pentru marți, începând cu ora 15.00. La finalul acestora se așteaptă ca șeful statului să anunțe numele lui Florin Cîțu, ca viitor premier.
Miercuri, 23 decembrie, dacă lucrurile merg bine, echipa de miniștri va fi audiată la comisiile de specialitate din Parlament, iar joi ar urma să fie dat votul de învestitură. Viitorul guvern va avea 18 ministere, 8 revenind PNL, alte 7 USR PLUS și trei celor de la UDMR.
Senatul și-a ales președintele
În același context, la scurtă vreme după semnarea acordului de coaliție, senatorii și-au ales președintele pentru următorul mandat. Este vorba de senatorul Anca Dragu, PLUS, care a obținut 75 de voturi „pentru” şi 51 „împotrivă”. Împotriva sa a candidat social-democratul Lucian Romașcanu, care a obținut 75 de voturi „împotrivă” și 51 „pentru”.
La şedinţă au fost prezenţi 133 din cei 136 de senatori şi s-au înregistrat 7 voturi nule.
Noul președinte își propune ca Senatul României să fie o instituţie „transparentă, deschisă oamenilor”, să recâştige prin „deschidere şi professionalism” încrederea românilor în Parlament. Potrivit spuselor sale, în acest moment, Parlamentul se află la cote minime în ceea ce priveşte gradul de încredere, sub 10% în ultimele sondaje, pe ultimul loc între instituţiile statului român.