După inundaţiile din iunie 2005, când un pod din metal de peste râul Bistriţa a fost luat de ape, iar cele 200 de familii din satul Viişoara au rămas izolate, Unitatea Militară 01784 Râmnicu Vâlcea, la cererea Comitetului Judeţean pentru Situţaii de Urgenţă,  a montat un pod mobil provizoriu. Între Primăria Frânceşti şi armată a fost încheiat, pe o perioadă de şase luni, un contract de locaţiune şi montaj.
„Eram presaţi să dăm drumul la circulaţie pentru că oamenii erau complet izolaţi, le duceam apă şi alimente cu barca. Totul a decurs normal, prima factură venită de la armată, de 230.000 de lei a fost achitată integral de guvern din fodul de urgenţă. Iar noi din fonduri proprii am început lucrările la un nou pod din beton armat pentru care am cheltuit 530.000 de lei”, spune Daniel Nicolaescu, primarul din Frânceşti.

Podul provizoriu, luat de viitură

În  septembrie 2005, în timp ce primăria lucra la noul pod peste Bistriţa, o viitură puternică a luat o parte din podul provizoriu al armatei. La contractul deja existent, în luna octombrie, s-a încheiat un act adiţional de prelungire a termenului de închiriere la care s-au adăugat şi pierderile suferite.
„La încheierea actului adiţional, armata a venit cu tarife de patru ori mai mari, de la 7 lei la 27 de lei pe oră. Ne-au imputat toate pierderile pe care le-au avut în timpul viiturii. Am acceptat şi nu ne-am făcut griji că preţurile sunt prea mari pentru că ştiam că banii trebuie plătiţi tot de guvern, din fondul de urgenţă. Aşa este normal, aşa este legea”, mai spune primarul Nicolaescu.  
În replică, reprezentanţii armatei susţin că nu ei au majorat tarifele, ci guvernul. „Noi acţionăm la ordin, gestionăm un bun public. Podul mobil este al statului, noi îl avem doar în administrare. În plus, banii nu intră în fondurile unităţii, ci merg în fondul de urgenţă al guvernului”, susţine maiorul Sorin Pancu, purtător de cuvânt al UM 01784 Râmnicu Vâlcea.

Responsabilităţi pasate între autorităţi

Primăria  a ţinut podul celor de la MApN un an şi şase luni. La începutul lui 2007, autorităţile locale au făcut demersurile necesare către Consiliul Judeţean Vâlcea, pentru o nouă hotărâre de guvern prin care să se aloce banii pentru plata chiriei.
Din motive necunoscute, raportul Primăriei Frânceşti a fost rătăcit de conducerea CJ Vâlcea de la acea vreme. Iar în 2008, după mai multe notificări din partea armatei, noua conducere  a CJ a  transmis raportul Primăriei Frânceşti la Ministerul de Finanţe pentru a fi avizat.
„Din acel moment nu mai ştiu absolut nimic de el, normal ar fi fost ca în termen de 30 de zile să primesc un răspuns, alb, negru, gri, dar să primesc răspuns. Nimeni nu îmi poate da nici un răspuns, nici acum când suntem cu conturile blocate. Eu nu am nicio posibilitate să plătesc această datorie care înseamnă bugetul primăriei pe patru ani”, susţine primarul Nicolaescu.
În replică, reprezentanţii prefecturii Vâlcea consideră că vinovat de situaţia creată este primarul deoarce „nu s-a zbătut mai mult să obţină fondurile de la guvern”.

Armata a dat primăria în judecată

În timp ce edilul şef aştepta banii de la Guvern, UM 01784 Râmnicu Vâlcea a acţionat primăria în judecată. „Am fost nevoiţi să-i dăm în judecată pentru recuperarea banilor”, susţine maiorul Sorin Pancu.  
Procesul a durat doi ani, iar MApN a câştigat definitiv şi irevocabil. Potrivit hotărârii judecătoreşti, primăria trebuie să achite 240.000 de lei, plus cheltuielile de excutare de 9.000 de lei. „Noi nu am vrut să se ajungă aici, însă asta este procedura. Până ne recuperam banii, conturile primăriei vor fi bloacte”, conchide Pancu.
Fără bani de salarii
În cazul în care primăria nu primeşte ajutor de la Guvern pentru stingerea datoriei, toţi banii care îi vor intra în cont vor fi direcţionaţi din trezorerie către MapN.  
„Nu mai pot să fac absolut nici o plată, niciun leu nu mai pot să scot din casierie. Pe 11 iulie trebuiau achitate salariile angajaţilor şi ale cadrelor didactice,  facturile de curent şi telefoanele. În total 6.000 de lei. Nu ştiu ce am să le spun. Sunt disperat, pentru că acum toate proiectele pe care le-am început au fost stopate. Risc să pierd şi finanţarea pe proiectele europene, pe care deja le-am început, pentru că nu mai am posibilitatea să asigur cofinanţarea lor”, se plânge primarul Nicolaescu.
Cazul Primăriei Frânceşti a fost discutat de mai multe ori în Parlamentul României, însă fără niciun rezultat.