Schema care îi dă bătăi de cap lui Chirica. Culisele unei „scheme” în valoare de 100 de milioane de euro

Schema care îi dă bătăi de cap lui Chirica. Culisele unei „scheme” în valoare de 100 de milioane de euro

Primăria Iași a primit o notificare din partea firmei care administrează falimentul Shine Galați prin care solicită plata sumei de 100 de milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în 2012.

Firma care administrează falimentul Shine Galați a trimis Primăriei Iași o notificare prin care își face cunoscută pretenția achitării a100 milioane de euro, în contul turbinelor cumpărate de la lichidatorul CET în anul 2012. Este așteptată motivarea la sentința ÎCCJ prin care întreg patrimoniul CET revine lichidatorului Mititelu, informează Repoerteris.ro.

Shine Galați a cumpărat mai multe bunuri de la CET pe care le-a vândut, la scurt timp, unui off-shore înregistrat la Londra, iar casele de avocatură care reprezintă rechinii aflați în spatele unor asemenea tranzacții s-au năpustit deja pe ce a mai rămas din CET. Tranzacția a fost blocată timp de 7 ani, iar pretențiile celor care au cumpărat creanțele sunt incredibile. Aceștia cer Primăriei 100 milioane de euro.

Ne puteți urmări și pe Google News

Mizele sunt uriașe și constau în sute de milioane de euro. O firmă din Marea Britanie poate veni să ia bucăți din centrala ieșeană, instalații, echipamente și fier vechi, pe care le-a achiziționat de la o firmă românească, falimentată între timp, care cumpărase toate aceste bunuri la licitație de la CET.

De asemenea, ne putem întreba ce se va întâmpla cu investițiile realizate sau în curs de implementare în sistemul centralizat de termoficare, lucrări efectuate pe baza finanțărilor de la UE de ordinul zecilor de milioane de euro. 

Nu în ultimul rând, rămâne întrebarea cu ce se vor încălzi la iarnă cele 25.000 de familii racordate la termoficarea centralizată?

Turbina vândută în 2012 de lichidatorul CET a fost înlocuită de operatorul sistemului de termoficare. Cumpărătorii nici n-o mai vor, cer doar despăgubiri uriașe.

În 2002, centrala electrică și de termoficare a trecut de la Termoelectrica în domeniul public al municipiului Iași și în administrarea Consiliului Local. Astfel, Primăria a înființat o firmă nouă, CET SA Iași, cu unic acționar Municipiul Iași, iar centralele CET I și CET II au fost date ca aport la capitalul social al nou înființatei companii. Până în 2011, compania a furnizat ieșenilor apă caldă și căldură.

Confruntându-se cu un management dezastruos, CET SA a intrat în insolvență. Pentru o scurtă perioadă de timp, Primăria a găsit soluția de a se autoriza la ANRE ca operator termic. Ulterior, în 2012, a avut loc delegarea gestiunii acestui serviciu către Dalkia Termo Iași (actuală Veolia).

Administrarea insolvenţei CET SA a fost preluată de Societatea „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL”, reprezentată de Corneliu Mititelu. În 2012, acesta a scos la licitație de la CET aproximativ 8.600 de tone de fier, precum și trei turbine, patru cazane de aburi, două încărcătoare, două locomotive diesel. Licitația a fost adjudecată de firma Shine Concept.

La scurt timp, compania Shine a vândut cele trei turbine către o firmă din Marea Britanie, AON L LTD, angajându-se să le livreze la începutul anului următor, adică în 2013.

În același an, Primăria Iași a deschis un proces împotriva CET SA Iași pentru recuperarea patrimoniului. Obiectul dosarului se constituia într-o revendicare imobiliară. Cu alte cuvinte, șefii primăriei au spus că Municipiul Iași e proprietar pe centralele CET I și CET II și pe echipamentele conexe, și nu compania CET SA Iași, aflată în insolvență.

Reprezentanții Shine nu reușeau să intre în posesia bunurilor cumpărate prin licitația de la CET SA, fapt pentru care au solicitat declanșarea unei proceduri de executare silită. Judecătorii au suspendat executarea silită până la pronunțarea instanței în dosarul de revendicare imobiliară, adică cel în care Primăria susținea că patrimoniul centralei îi aparține. 

Prin sentința judecătorilor de la Înalta Curte, din data de 21 martie 2019, patrimoniul a rămas la falimentara CET SA. Potrivit informațiilor, firma londoneză percepe penalități, din 2013, pentru bunurile achiziționate de la Shine, valoarea acestora cifrându-se la peste 100 de milioane de euro.

Reprezentanții Shine (firmă deja falimentară) ar intenționa să dea în judecată Primăria pentru despăgubiri de ordinul zecilor de milioane de euro.

După câțiva ani, CET a intrat în insolvență și nu a mai putut funcționa, Primăria s-a autorizat la ANRE ca operator de termie. Ca să poată folosi toate echipamentele, între CET și Primărie a intervenit, în octombrie 2011, un contract de locațiune a bunurilor aflate în patrimoniul CET SA. Această decizie a afectat activitățile de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice produsă în sistem centralizat. Chiria lunară a fost stabilită într-o şedinţă a Consiliului Local.

În 2014, administratorul judiciar „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL”, a intentat un proces Primăriei prin care a solicitat plata a 9,4 milioane de lei, bani reprezentând chiria aferentă anului 2013. Pentru chiria anilor anterior, cele două părți s-au aflat într-un alt proces.

Acest contract de locațiune a fost desființat de Curtea de Apel Iași în ianuarie 2016. 

Dacă ICCJ a spus că centralele și instalațiile aparțin CET SA, iar chiria anuală era de aproximativ 3 milioane de lei, înseamnă că lichidatorul poate cere de la Primărie și Veolia zeci de milioane de lei? Există deja un proces pe rol prin care CET SA prin lichidator judiciar „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL” a acționat în instanță Primăria și Veolia cerând 120 de milioane lei (în care sunt incluse chiriile și penalitățile) pentru folosirea bunurilor. Procesul se desfășoară la Tribunalul Iași, următorul termen fiind fixat pentru 9 mai.

Din câte se pare, primarul Mihai Chirica a încercat să minimalizeze importanța sentinței. Totuși, există mai multe chestiuni extrem de importante: 

„1. Nimeni nu știe ce se va întâmpla cu investițiile de zeci de milioane de euro, fonduri UE, aflate în derulare. Dacă nu vor fi folosite pentru destinația inițială și dacă magistralele și rețelele nu se află în patrimoniul orașului, Primăria riscă să returneze banii.

La Ministerul Fondurilor Europene există o îngrijorare reală pe acest subiect și s-a deschis o cale de comunicare cu primarul Iașului. Încă nu există o concluzie clară, se așteaptă motivarea sentinței de la Înalta Curte.

Pe această speță ar exista și o sesizare înaintată către Oficiul European de Luptă Antifraudă, organismul care se ocupă de lupta anti-fraudă și protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.

2. Veolia nu poate cumpăra centralele și instalațiile aferente. Doar Primăria sau Consiliul Județean le pot răscumpăra. Scenariul este puțin probabil și din cauza costului uriaș.

3. Pentru că 25.000 de apartamente încă racordate la sistemul centralizat de termoficare să nu rămână fără apă caldă și căldură în cazul în care patrimoniul CET va fi vândut, ar trebui ca centralele de cartier, fostele puncte termice, să fie retehnologizate. Adică, să funcționeze pe gaz, întocmai ca o centrală de apartament sau de bloc, doar că vor alimenta mai multe imobile. Investiția presupune alte câteva zeci de milioane de euro și există dubii asupra rentabilității.

4. Atât Corneliu Mititelu de la „Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL” cât și reprezentanții Shine așteaptă motivarea sentinței de la ICCJ pentru a decide acțiunile viitoare. Există informația că Mititelu va face o nouă adunare a creditorilor CET imediat după Paște.”

Câteva dintre marile investiții realizate în sistemul de termoficare în ultimii 12 ani:

  1. 31,4 milioane de euro în cadrul proiectului de reabilitare a sistemului de termoficare, implementat în perioada 2006 – 2010. Suma s-a constituit din: 20 milioane de euro de la BERD, 7 milioane de euro – grant de la Guvernul Elveției și 4,4 milioane de euro de la bugetul local. Lucrările efectuate: înlocuirea conductelor din rețeau de distribuție cu unele noi, preizolate, instalarea de echipamente noi în punctele termice prin folosirea de schimbătoare de căldură cu plăci în locul celor tubulare, pompe, sisteme de contorizare
  2. 55 milioane de euro – au fost reabilitate, începând cu 2010, bunuri ale CET I și CET II din fonduri europene nerambursabile. Proiectul a avut în vedere: reabilitarea de reţele termice primare, trei cazane de apă fierbinte şi a unui cazan de abur din cadrul celor două centrale de termoficare (CET I şi CET II) pentru reducerea emisiilor de noxe, instalarea unei unităţi de desulfurare la CET II (reducerea emisiilor de dioxid de sulf), pompele de transport în cele două centrale (sporirea eficienţei energetice), instalarea unui sistem de colectare a cenuşii uscate (reducerea cantităţii de zgură şi cenuşă a depozitului) şi reţele de transport (diminuare pierderi de căldură).
  3. 20 de milioane de euro – proiect aflat acum în implementare cu fonduri UE. „Reabilitarea sistemului de termoficare în Municipiul Iași, în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă și pentru creșterea eficienței energetice în alimentarea cu căldură urbană. Etapa a II-a” este titulatura exactă. În cadrul acestui program, vor fi reabilitați 26,03 kilometri de conducte de rețele termice primare, respectiv 50,15 kilometri conducte de rețele termice secundare
  4. Anul acesta, Consiliul Local a aprobat o completare a ultimului proiect şi avea în plan atragerea unei finanţări suplimentare de 10 milioane euro. Alături de unele reţele termice primare din intravilanul Iaşului care urmau a fi reabilitate, proiectul cuprindea şi refacerea reţelelor din incinta CET I. Nu este clar ce se va întâmpla în acest caz.