Primăria Cluj-Napoca va acorda funcționarilor săi sporuri de obezitate, reprezentând 15% din salariul de bază al acestora. Hotărârea a fost votată și are are la bază un raport în care se face legătura între munca de birou, stresul profesional şi hipertensiune sau obezitate.
Sporurile de obezitate stau în spatele unui raport din 2022 al Direcţiei de Sănătate Publică Cluj prin care se constată că salariaţii din Primăria condusă de Emil Boc „îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă care presupun condiţii periculoase sau vătămătoare”.
Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede că salariaţii au dreptul să beneficieze de un spor de până la 15% din salariul de bază pentru astfel de condiţii, informează Adevărul Cluj-Napoca.
Normele legislative nu obligă însă instituţiile publice să acorde aceste sporuri, astfel că, spre exemplu, la Consiliul Judeţean Bihor sau Consiliul Judeţean Cluj nu se acordă.
Potrivit legii, se consideră condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă având în vedere următoarele criterii:
- înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de muncă.
- existenţa unor indici de morbiditate la locurile respective de muncă
- înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
În cazul Primăriei este valabil doar cel de-al doilea criteriu - „existenţa unor indici de morbiditate la locurile respective de muncă”.
Ce afecţiuni au angajaţii Primăriei „din cauza” locului de muncă
Cele mai des întâlnite probleme constatate la angajaţii Primăriei sunt hipertensiunea arterială, supraponderabilitatea sau obezitatea şi afecţiuni ale coloanei vertebrale.
În raportul Direcţiei de Sănătate Publică se arată că condiţiile specifice de muncă din Primărie, anume munca statică de birou, stresul profesional, alimentaţia neadecvată, sunt doar o parte din cauzele care determină aceste afecţiuni.
Altfel spus, munca statică la birou nu este o cauză directă a obezităţii, ci e nevoie de o combinaţie de factori care includ şi alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice după terminarea programului de lucru.
În Primăria Cluj-Napoca sunt 100 de angajaţi cu boli de nutriţie şi metabolism: 17 cazuri de suprapondere, 30 de cazuri de obezitate grad 1; 12 cazuri de obezitate grad 2; 4 cazuri de obezitate grad 3.
În raportul DSP se arată că 23,13% dintre angajaţii consultaţi sunt supraponderali.
„Munca cu caracter static, fără solicitări fizice semnificative, poziţia şezândă prelungită, caracteristice ale muncii de birou, stresul profesional şi alimentaţia neadecvată sunt principalii factori favorizanţi ai obezităţii întâlniţi la angajaţii acestei instituţii”, arată medici de la DSP.