Reformarea Organizației Națiunilor Unite (ONU), mai ales a Consiliului de Securitate, şi un rol crescut pentru țările din America Latină, Asia şi Africa în afacerile mondiale sunt principalele cerințe formulate de țările din grupul BRICS prin Declaraţia de la Kazan, adoptată în urma summitului organizat de Rusia.
Țările BRICS vor reforma ONU
„Insistăm asupra sprijinului nostru pentru reforma ONU, inclusiv a Consiliului său de Securitate, pentru a-i spori democraţia, reprezentativitatea, eficacitatea (...) şi, de asemenea, asupra extinderii prezenţei ţărilor în curs de dezvoltare în toate categoriile de apartenţă la Consiliul”, se afirmă în declaraţia finală de la Kazan, potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres.
Necesitatea aplicării „justiţiei geografice” în alcătuirea secretariatului ONU şi a altor organizaţii internaţionale este un alt deziderat exprimat de țările BRICS.
Declarația de la Kazan mai punctează solicitarea ca ţările din Africa, Asia şi America Latină să joace un rol mai important în gestionarea afacerilor mondiale, bazându-se pe apariţia unor „noi centre de forţă”, care contribuie la apariţia unei ordini mondiale „drepte, democratice şi echilibrate”.
Sancțiunile contra Rusiei agresoare, criticată de invitații lui Putin la summitul BRICS
Documentul adoptat la summitul BRICS de la Kazan condamnă sancţiunile unilaterale, dar apără cooperarea în domeniul drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale „în strictă conformitate cu principiile egalităţii şi respectului reciproc”. Semnatarii declarației mai susțin că drepturile omului includ dreptul la o dezvoltare justă şi echitabilă a tuturor ţărilor.
Declarația de după summitul BRICS condamnă impunerea de sancţiuni unilaterale, nesusţinute de ONU, şi cere ridicarea sancțiunilor existente, despre care țările semnatare susțin că ar contraveni dreptului internaţional şi ar dăuna celor mai vulnerabile sectoare ale populaţiei din ţările sancţionate.
„Măsurile coercitive unilaterale, inclusiv sancţiunile economice unilaterale şi sancţiunile secundare, care contravin dreptului internaţional, au consecinţe grave asupra exercitării drepturilor omului, inclusiv asupra dreptului la dezvoltare”, se mai adfirmă în documentul final al reuniunii din Kazan.
Putin la Kazan. Foto: http://en.kremlin.ru/
Sancțiunile se dovedesc marea problemă a regimului Putin
„De aceea facem apel la eliminarea acestor măsuri”, se mai arată în declaraţia BRICS. Cererea vine în contextul în care grupul BRICS include două ţări membre - Iran şi Rusia - împotriva cărora au fost impuse numeroase sancţiuni din cauza încălcării flagrante a dreptului internațional, atât de regimul autoritar al lui Vladimir Putin, vinovat de moartea a mii de oameni în războiul din Ucraina, cât și dictatura ayatollahilor de la Teheran, Iranul fiind un cunoscut sponsor al unor organizații teroriste precum Hamas și Hezboolah.
Membrii BRICS s-au declarat profund îngrijorați cu privire la „impactul negativ” al sancţiunilor „asupra economiei mondiale, a comerţului internaţional şi a îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare stabilă”.
„Aceste tipuri de măsuri subminează statutul ONU, sistemul comercial multilateral, dezvoltarea stabilă şi acordurile privind protecţia mediului înconjurător”, mai susțin participanții la summitul organizat de regimul Putin.
Țările BRICS mai susțin, în document, că sancţiunile „"afectează negativ şi creşterea economică, energia, sănătatea şi securitatea alimentară, ceea ce agravează situaţia sărăciei şi a problemelor ecologice”.
Deocamdată, nimic despre extinderea BRICS
Pe lângă adoptarea acestei declarații, ce pare forjată în laboratoarele de propagandă ale Kremlinului, Declaraţia finală a summitului de la Kazan a aprobat şi acordarea statutului de stat asociat pentru Turcia, Azerbaidjan sau Cuba. Cu toate acestea, summitul BRICS nu a abordat extinderea grupului.
Reamintim că grupul BRICS, creat în 2009, este format, în prezent, din Rusia, China, India, Brazilia, Africa de Sud, Egipt, Iran, Emiratele Arabe Unite şi Etiopia, majoritatea state cu un lung istoric de încălcări ale dreptului internațional și de nerespectare a drepturilor omului.