În opinia medicilor prof. Dragoș Vinereanu-prorector al UMF din București și prof. Dan Gaiță, cardiologia preventivă este cea mai simplă şi mai modernă cale de a reduce impactul devastator al complicaţiilor aterosclerotice.

Adeseori, preocupaţi de efortul de a trata bolile cardiovasculare, ne amăgim că paleaţia este forma cea mai elevată a terapiei, uitând sau ignorând prevenţia. De ce?

Pentru că e desprinsă din manualele lui Herodot şi pare prea veche pentru a fi utilă. Pentru că este frecvent banalizată de mesaje promoţionale şi pare prea simplă pentru a fi eficientă. Pentru că este prezentată ca un panaceu la îndemâna noastră şi pare prea perfectă pentru a fi reală.

Şi totuşi, în ciuda ghidurilor medicale marcate de dovezi covârşitoare, realitatea implementării măsurilor preventive este descurajatoare. Astfel, proiectul Societatii Europene de Cardiologie (EuroAspire) a evidenţiat recent ineficienţa atingerii ţintelor terapeutice la pacienţii cu boli cardiovasculare. Şi asta într-o Europă pe cât de preocupată de mortalitatea cardiovasculară (doar în Uniunea Europeană mor anual 1,9 milioane oameni datorită aterosclerozei), pe atât de activă în a crea cadrul luptei eficiente împotriva acestor boli.

Prevenţia bolilor cardiovasculare reprezintă astăzi principalul mijloc de reducere a ratei de apariţie a manifestărilor şi complicaţiilor acestor boli, motiv pentru care este unul dintre obiectivele centrale ale Societăţii Române de Cardiologie. Obiectivele principale ale prevenţiei bolilor cardiovasculare sunt reducerea frecvenței apariției evenimentelor cardiovasculare majore (în special decesul de cauză cardiovasculară, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral) şi a recurenţelor acestora, precum și prevenirea complicațiilor bolilor cardiovasculare, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii, dar şi a creşterii calităţii vieţii.

Strategii de prevenție

Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte, dar complementare, pentru realizarea dezideratelor prevenţiei cardiovasculare. În primul rând, există strategia de depistare (“screening”) a pacienților cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, așa-zisa prevenție primară. În al doilea rând, există prevenția secundară, de prevenire a complicațiilor și a recurențelor bolilor cardiovasculare. Numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal, oprirea fumatului, dieta echilibrată şi creşterea nivelului de activitate fizică), alături de tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, dislipidemiei şi diabetului zaharat. Toate aceste măsuri reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni si, de asemenea, reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu boli cardiovasculare.

Aplicare măsurilor de prevenție

Recomandări privind aplicarea măsurilor de prevenţie cardiovasculară au fost făcute de către diferite foruri naţionale şi internaţionale încă de la începutul anilor 1990. În încercarea de a stabili un consens, Societatea Europeană de Cardiologie a conceput primul ghid european de prevenţie cardiovasculară în anul 1994, revizuit la 4-5 ani, ultima dată în 2016. Acesta evidențiază prevalenţa crescută a stilului de viaţă nesănătos, a factorilor de risc modificabili (fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemiile, diabetul zaharat), precum şi utilizarea inadecvată a terapiei medicamentoase în scopul atingerii nivelelor ţintă.

În plus, ghidul stabilește recomandări importante în domeniul prevenției cardiovasculare, și anume: necesitatea existenței datelor privind starea de sănătate cardiovasculară, furnizate de către medicina primară; accentul important care trebuie pus pe optimizarea stilului de viaţă; necesitatea abordării riscului cardiovascular la persoanele tinere; evaluarea aterosclerozei din stadiile fără simptome (subclinice) și abordarea interdisciplinară; luarea în considerare a creșterii morbidității și mortalității cardiovasculare în unele țări, printre care și România.

În aceste condiții, implementarea în România a unui program de prevenție a bolilor cardiovasculare, care să promoveze “screening”-ul la nivelul populației tinere și a celei cu factori de risc, reprezintă un deziderat major.