În cele două ore pe care șoferii petrec pe autostrada cu opt benzi, adesea goală, de la Cairo la El Dabaa, pe coasta de nord a Egiptului, tot ce se poate vedea sunt kilometri și kilometri de terenuri cultivate intensiv pe fiecare parte. În urmă cu zece ani, această întindere a deșertului occidental nu era decât stânci și nisip.
Aceasta este prima etapă a vastului proiect „Viitorul Egiptului”. Care va cuprinde în cele din urmă 2,2 milioane de feddans (9 240 km pătrați). O zonă de mărimea Ciprului.
„Harta deșertului egiptean își schimbă culoarea”, se arată într-un videoclip promoțional recent. «De la galben la verde».
Imaginile din satelit ale zonei arată sute de câmpuri cu irigații cu pivot central (în care aspersoarele se rotesc deasupra culturilor). Unele cu un diametru de până la un kilometru. Un râu artificial lung de 114 km este aproape de finalizare, la un cost de peste 5 miliarde de dolari. Odată finalizat, acesta va transporta 3,5 miliarde de metri cubi de apă pe an către câmpuri.
Înverzirea Egiptului
Acest megaproiect de mai multe miliarde de dolari reprezintă puțin peste jumătate din planul guvernului egiptean de a transforma 16 800 km pătrați de deșert în terenuri agricole până în 2027.
Președintele Abdel Fattah al-Sisi a anunțat acest proiect ambițios la scurt timp după venirea la putere, în 2014, în urma unei lovituri de stat militare.
Vorbind la inaugurarea proiectului în mai, el și-a reafirmat dorința de a vedea deșertul înflorind. „Dacă am avea suficientă apă pentru a cultiva 100 de milioane de feddani, am face-o”, a spus el atunci.
Deficit de apă
Cu toate acestea, Egiptul suferă deja de un deficit anual de apă de 7 miliarde de metri cubi, potrivit ONU. De asemenea, se confruntă cu reduceri de austeritate pentru a face față unui raport datorie/PIB de peste 90 %, care a crescut sub administrația Sisi. În mare parte din cauza cheltuielilor sale generoase pentru megaproiecte de infrastructură și echipamente noi pentru forțele armate.
Criticii schemelor costisitoare de recuperare a terenurilor pun la îndoială costul pentru ecosistemul proiectelor agricole conduse de armată. Care au stimulat exporturile. Dar au făcut prea puțin pentru a preveni inflația masivă a prețurilor la alimente. Care, în aprilie, a fost a cincea cea mai mare din lume.
„Ei o numesc revendicare. Nu este vorba de recuperare”, spune Richard Tutwiler, un fost director al Institutului de Cercetare pentru un Mediu Durabil, cu sediul la Cairo. „Nu este ca și cum ar fi fost așa și acum trebuie să o refacem în acest fel.”
Situația din Egipt
Spre deosebire de solurile bogate din valea Nilului, udate și fertilizate prin milenii de inundații și irigații, nisipurile deșertului vestic au fost mult timp aride, cu puține substanțe nutritive pentru culturi. Pentru a deveni fertile, acestea au nevoie de cantități mari de irigații. Apă care este imposibil de recuperat.
Pe malurile Nilului, se estimează că agricultorii folosesc aceeași apă de șapte ori între Egiptul de Sus și Marea Mediterană. Scurgerile de pe câmpuri ajung înapoi în râu sau în acvifere subterane pentru a fi reutilizate mai departe în aval. În deșert, apa „se întoarce pur și simplu în deșert”, spune Tutwiler.
Rezervele de apă subterană
Cea mai mare parte a apei pentru irigarea noilor câmpuri provine din rezervele de apă subterană. Timp de secole, fermierii din oazele din deșert au depins de această apă. Care curge natural la suprafață în anumite puncte. Administrația Sisi a intensificat eforturile de industrializare a consumului de apă subterană. S-au făcut investiții în numeroase stații de pompare în deșert pentru a o aduce la suprafață.
„Există cantități uriașe de apă sub deșertul vestic. Dar acestea sunt limitate”, spune Tutwiler. Un studiu de anul trecut, care examina imagini din satelit care dezvăluiau resursele de apă subterană ale Egiptului, a constatat că rata de epuizare a apei de sub deșertul vestic s-a dublat deja de când Sisi a preluat funcția.
„Cum rămâne cu generațiile viitoare?”, spune Tutwiler. „Dacă folosești toată apa, ei nu vor mai avea apă în deșert”.
Salinitatea apei
Utilizarea tot mai frecventă a puțurilor nu numai că scade nivelul apelor subterane. Dar crește și salinitatea acestora. Potrivit lui Saker El Nour, sociolog agrar, numeroase proiecte de agricultură în deșert suferă deja de salinizare. Ceea ce duce la scăderea producției de pe câmpuri și la creșterea costurilor agricole.
Cu doar trei ani înainte de 2027, guvernul a atins doar 20% din obiectivul său de regenerare: 3 400 km pătrați, conform anunțurilor recente.
El Nour este de părere că și această cifră este „exagerată”. Și că adevărata suprafață de teren ar putea fi mult mai mică și mult mai puțin profitabilă decât a sugerat guvernul. „Doar pentru că există o uriașă „ecologizare a deșertului”, nu înseamnă că există un produs uriaș care să rezulte din aceasta”, spune El Nour.
O cascadorie publicitară
Sherif Fayyad, un expert în agricultură care a consiliat guvernul, își face griji că proiectul riscă să devină o cascadorie publicitară. „Ei vor doar să le spună oamenilor: „Hei, am recuperat 4 milioane de feddani”, spune el. Nu există cifre publice privind producția de pe terenurile recuperate. Dar Fayyad se îndoiește că s-a recoltat încă mult.
„Productivitatea și fertilitatea solului în sine nu vor atinge niciodată fertilitatea și productivitatea vechilor terenuri [de lângă Nil]”, spune el. A explicat că multe dintre culturile de bază pe care se bazează egiptenii, inclusiv grâul și leguminoasele, nu sunt potrivite pentru aceste noi terenuri.
„Din acest motiv, cei săraci și cei din clasa mijlocie inferioară nu simt că acest tip de proiecte de regenerare le aduce beneficii”, spune el.
Creșterea prețurilor la alimente
Din martie 2022, prețurile alimentelor în Egipt au crescut vertiginos. În octombrie anul trecut, inflația alimentară reală din Egipt a fost cea mai mare din lume, potrivit Băncii Mondiale. Fiind unul dintre cei mai mari importatori de grâu din lume, Egiptul a fost grav afectat de șocurile lanțului de aprovizionare cauzate de pandemia Covid și de războiul din Ucraina.
Dar, în aceeași perioadă, exporturile de alimente ale Egiptului au crescut, de asemenea. De la 5,6 milioane de tone în 2021 la 6,4 milioane de tone în 2022. Au atins un nivel record de 7,5 milioane de tone în 2023. O mare parte din această creștere a provenit din culturi cu valoare relativ ridicată, cum ar fi fructele și nucile.
Sisi a apărat utilizarea terenurilor recuperate pentru a cultiva culturi comerciale pentru export. „Pot cultiva un milion de feddani de grâu”, a declarat el la inaugurarea din mai. «În timp ce există alte culturi pe care le puteți produce care valorează de trei ori mai mult». El a susținut că strategia a fost o mișcare crucială pentru a reduce deficitul comercial. Și a găsi noi surse de valută.
Oamenii nu resimt efectele
Fayyad spune despre schema Viitorul Egiptului: „Este important. Dar oamenii nu simt că aceste proiecte sunt pentru ei pentru că nu văd rezultatul în prețurile alimentelor lor.”
În timp ce aproape jumătate din recoltele cultivate în Egipt sunt produse de mici fermieri, proiectele de regenerare susținute de stat sunt dominate de forțele armate. Armata controlează o mare parte a economiei. De la fabrici la terenuri agricole. Se folosește de poziția sa privilegiată în țară pentru a elimina concurenții.
Există rapoarte credibile conform cărora armata folosește în mod regulat recruți militari pentru a lucra pe câmp. Ministerele guvernamentale relevante nu au răspuns la multiplele solicitări de comentarii pentru acest articol.
Fără înregistrări financiare
Proiectul „Viitorul Egiptului”, condus de Bahaa al-Ghanam, un colonel al forțelor aeriene, nu a publicat nicio înregistrare financiară. În afară de anunțuri de presă fragmentate, nu există informații disponibile publicului cu privire la cât cheltuiește, cât va câștiga sau cum va împărți profiturile.
În ultimele luni, guvernul a impus măsuri de austeritate în alte părți, majorând costul combustibilului și triplând prețul pâinii subvenționate. În încercarea de a reduce datoria tot mai mare a națiunii.
Cu toate că a făcut promisiunea de a reduce cheltuielile pentru proiecte costisitoare, sub presiunea Fondului Monetar Internațional și a aliaților regionali, Sisi a declarat în luna mai că guvernul va cheltui încă 3 miliarde de lire sterline în următorii ani pentru o nouă infrastructură care să sprijine ambițiile sale agricole.
„Sunt bani serioși, foarte serioși”, spune David Sims, urbanist și autor al cărții Egypt's Desert Dreams (Visele deșertului egiptean), care examinează proiectele guvernamentale din trecut din această țară. „Cineva va trebui să plătească pentru toate acestea”, informează theguardian.com