Tot mai mulţi investitori se refugiază în metalul galben, din cauza tensiunilor de pe pieţele internaţionale. Specialiştii vă sfătuiesc să cumpăraţi obiecte din aur, pe care le puteţi valorifica uşor.
Preţul gramului de aur a crescut cu 51% pe piaţa românească de la începutul anului trecut până în prezent, ajungând, ieri, la 158,95 lei. De când a început să se scumpească accelerat, aurul a captat interesul românilor bogaţi sau cu venituri medii. Potrivit reprezentanţilor Piraeus, banca a livrat către clienţii săi, în perioada 1 iulie- 4 august, 60 kg de aur sub formă de lingouri şi 500 monede, în valoare de 2 milioane euro, adică aproape cât a vândut în primele şase luni din acest an. BCR spune că a vândut circa 140 kilograme de aur în iulie, în condiţiile în care în primele şase luni a cumulat vânzări de 220 kg. Preţul metalului galben Preţul la care se cumpără aurul fizic, sub formă de plachete, monede sau lingouri, este cu atât mai mare cu cât cantitatea este mai mică, deoarece tehnologia de prelucrare este foarte scumpă, iar la aceasta se adaugă costuri de transport şi asigurare. "De ceva timp, vindem aur şi către clienţii din segmentele inferioare, cantităţile coborând până la 300 de grame. Pe medie, practicăm o marjă de 2-2,5% faţă de cotaţiile de pe interbancar. Pentru cantităţile mai mici, marja merge spre 4%. Clienţii care cumpără nu se uită la un randament pe termen scurt", spune Răzvan Furtună, şef produse de trezorerie pentru retail la BCR. De partea cealaltă, Piraeus vinde aur clienţilor de private banking cu marje uşor mai mari, dar la un standard recunoscut pe Bursa din Londra, ceea ce nu este cazul standardului Austrian Mint, pe care-l livrează BCR. Cotaţiile pentru cantităţi sub 2 kg sunt în jur de 10% peste cotaţia de referinţă, iar la lingourile mari marjele pot fi de la 3 la 6%, spun reprezentanţii Piraeus. "Clienţii provin din mediul urban, majoritatea din mediul de afaceri, din domeniul medical sau IT. Şi profesorii şi inginerii au fost interesaţi. Aceşti clienţi nu achiziţionează aurul doar pentru a face cadouri, dar şi pentru a economisi în timp sub o formă diferită de depozitele clasice", declară Alina Piciorea, şef vânzări produse de trezorerie la Piraeus Bank. Valoarea de răscumpărare Răzvan Furtună spune că BCR răscumpără doar aurul pe care clienţii îl depozitează la bancă. "Dacă la vânzare marja poate merge până la 4% faţă de referinţă, la cumpărare valoarea poate merge până la 3% sub referinţă", spune acesta. Cei de la Piraeus răscumpără metalul galben cu 3% sub referinţă pentru lingourile mari şi cu 5% sub referinţă pentru cele mici. Clienţii care vor să vândă aurul către magazinele de bijuterii de la care l-au cumpărat pot obţine circa 90-93% din valoarea acestuia din acel moment. ALTERNATIVĂ Aur sub formă de bijuterii
Comercianţii nebancari spun că grosul tranzacţiilor se realizează prin ei, datorită pieţei mai competitive.
"Pe de-o parte, oamenii cumpără aur sub formă de bijuterii, dar în acest fel au şi un cost cu manopera şi trebuie să plătească şi TVA. Pe de altă parte, fără a plăti TVA, se poate investi în aur fizic cumpărând plachete sau monede, cu greutăţi plecând chiar de la 1g. Achiziţia se poate face de la orice vânzător cu amănuntul, cum ar fi magazinele de bijuterii. De asemenea, se pot cumpăra cantităţi mai mari de aur (cam de la 1 kg în sus - n.red.), sub formă de bare, prin comandă, de la câţiva dealeri cu reputaţie", spune Gabriel Pop, şeful Patronatului Operatorilor cu Metale Preţioase din România (POMPR). Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte comercializarea aurului, piaţa băncilor e mai puţin competitivă, ceea ce le permite să practice marje mai mari, adică preţuri mai puţin competitive. Astfel, Pop spune că prin dealerii din patronatul pe care-l conduce se pot cumpăra bare de aur de 1-2 kilograme cu marje de 1-2% faţă de cotaţia spot, pe când pe piaţa băncilor marjele pot depăşi 2-3%. Totuşi, în ceea ce priveşte aurul în plachete de 10-20 de grame, marjele la cumpărare se situează la circa 10%.
Recomandările noastre
