Cazurile de abuz din partea creditorilor față de datornici sunt des întâlnite, în condițiile în care penalitățile prevăzute de lege sunt destul de mici, spun specialiștii.

În preajma Sărbătorilor, un bucureștean din Sectorul 6 al Capitalei a avut o surpriză la intrarea în scara blocului. Pe avizier, ușa liftului și oglinda din lift erau lipite avertismente din partea iCredit, firma de la care luase un împrumut pe care întârziase să îl plătească. Pe avertisment era scris mare numele său și numărul apartamentului cu mesajul: „Toate instituțiile financiare de credit și non-bancare vor fi înștiințate de comportamentul dumneavoastră inadecvat”, alături de atenționarea că împrumutul va fi predat unei firme de colectare și că vor fi luate toate măsurile legale pentru recuperarea datoriei.

Cazul a fost semnalat EVZ. Acesta „nu este modul de lucru al companiei noastre”, a răspuns iCredit solicitării EVZ. „Angajații care încalcă normele legale și cele de conduită sunt sancționați conform Codului muncii, dacă, în urma anchetei disciplinare, rezultă că se fac vinovați de săvârșirea vreunei fapte”, ne-a mai comunicat compania.

Calea oficială

„Modalitatea standard de colectare a creanțelor constă în încercarea de recuperare amiabilă a datoriilor prin telefon, vizite la domiciliu, scrisori de notificare”, potrivit iCredit. „Clienții au posibilitatea să semneze angajamente de plată sau să acceseze un nou credit, chiar dacă înregistrează restanțe. Dacă nu se reușește încheierea unui acord de recuperare a datoriilor se poate apela și la firme specilizate în recuperare. Dacă nu ajunge la un rezultat, se trece la recuperarea creanței pe cale legală”.

Cu toate astea, surprinde faptul că restanța era calificată drept „comportament inadecvat” într-un act întocmit de companie, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu felul în care aceasta se poartă cu clienții.

Plângere sau acționare în instanță

De la responsabilii cu protecția consumatorilor am aflat că sunt destul de des întâlnite situațiile în care recuperatorii firmelor creditoare recurg la un comportament abuziv. Pe mai multe forumuri de specialitate sunt relatate cazuri în care debitorilor li se vorbește urât sau recuperatorii încearcă să forțeze clienții să îi lase să intre în casă pentru a discuta cu familia.

De asemenea, au fost semnalate cazuri în care ușile clienților au fost efectiv tapetate cu somații de plată, lipite.

„Ne-au fost sesizate mai multe cazuri de abuz ale companiilor care oferă credite. Drepturile consumatorilor în raport cu cei care recuperează datoriile nu sunt foarte bine reglementate în România. Sperăm ca în momentul apariției Legii falimentului personal, aceste drepturi și obligațiile corelative ale instituțiilor să fie mult mai bine reglementate”, ne-a declarat Sorin Mierlea, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România. „Clienții care întâmpină probleme trebuie să facă o plângere la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, dar, din păcate, amenzile prevăzute de lege sunt destul de mici. Mai există o alternativă, mult mai eficientă, a acționării în instanță”, a completat acesta.

„Comportamentul abuziv al acestor firme ar trebui să fie reclamat și la instituțiile care protejează dreptul la viața personală și la protecția datelor”, a adăugat Sorin Mierlea.

Probleme cu creditele ușor de luat

● Clienții care apelează la creditele rapide oferite la domiciliu trebuie să știe că unele dintre acestea presupun costuri extrem de mari. „Am calculat, la o astfel de companie, că dobânda efectivă era de circa 80% pe an”, a declarat pentru EVZ Sorin Mierlea. „În România, nu există niciun plafon maxim de cost pentru aceste credite rapide, care pot ajunge și la 6.000%”, potrivit conso.ro.

● Multe companii colectează ratele săptămânal, așa încât trebuie să vă gândiți din start dacă sunteți pregătiți să achitați acea sumă la fiecare șapte zile, indiferent de cheltuielile care apar. Orice restanță va duce la dublarea sumei achitate, atunci când se reia plata ratelor, pentru a acoperi ceea ce nu s-a achitat.

● Deși presupun mai multă birocrație, și nu sunt așa de comode precum creditele la domiciliu, creditele bancare de nevoi personale au dobânzi mult mai mici, de circa 10 – 12% pe an.