Președintele polonez respinge reforma Justiției, în forma adoptată de Parlament

Președintele polonez respinge reforma Justiției, în forma adoptată de Parlament

În urma unor ample proteste și a unor avertismente ale UE, Andrzej Duda a respins două legi votate de Parlament, prin care partidul de la putere (PiS) ar fi preluat controlul direct asupra Justiției.

Polonezii au denunțat cele două legi ca fiind un pas înapoi de la normele democratice și au ieșit cu zecile de mii în stradă, pentru a protestea, în ultimele săptămâni. Uniunea Europeană, din care Polonia face parte din 2004, a avertizat Varșovia că legile adoptate, pe care oficialii comunitari le-au numit o „amenințare la adresa independenței judiciare și a statului de drept”, ar putea avea consecințe legale.

Gest surprinzător

Cu toate acestea, decizia șefului statului polonez a fost neașteptată. Duda a fost ales în mai 2015, ca și candidat al partidului Lege și Justiție, care a câștigat și alegerile legislative la finalul acelui an, și acum este un aliat de nădejde al guvernului, deși au fost zvonuri legate de o dispută între Duda și liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski. „Consider că reforma, în această formă, nu va fi benefică pentru securitate și pentru justiție”, a spus Duda, într-o conferință de presă, înainte de întâlnirile programte cu lideri ai Curții Supreme și ai Consiliului Național al Magistraturii. Prima lege, care a primit veto, se referă la demiterea tuturor judecătorilor Curții Supreme și înlocuirea lor cu candidați aleși de ministrul Justiției. A doua se referă la faptul că membrii numiți de guvern în CNM ar avea drept de veto, asupra selecției candidaților din sistemul judiciar. Legile vor fi retrimise în Parlament, iar Duda le-a cerut legislatorilor să le rescrie în decurs de două luni.

Procedură legală

Duda a dat de înțeles că ar putea semna un al treilea proiect de lege, care reorganizează sistemul judiciar din Polonia, oferind ministrului Justiției puterea de a selecta șefii tribunalelor locale și, în anumite cazuri, chiar să numească judecători pentru anumite dosare. Parlamentul are dreptul de a trece peste veto-ul președintelui, dar are nevoie de voturile a 60% dintre parlamentari, ceea ce nu se poate întâmpla decât dacă PiS va avea aliați din alte partide. Rămâne de văzut dacă Lege și Justiție va renunța, cel puțin temporar, la promovarea acestor inițiative și dacă acest gest al șefului statului va declanșa un război între Duda și Kaczynski.

Reacții externe

Guvernul german urmăreşte cu atenţie reformele din domeniul justiţiei din Polonia, a declarat, ieri, o purtătoare de cuvânt a executivului de la Berlin, Ulrike Demmer. Ea a precizat că, în februarie, la Varșovia, cancelarul Angela Merkel a făcut cunoscută în mod clar importanța unei justiții independente. Demmer a mai afirmat că guvernul german „susţine în mod expres” activitatea Comisiei Europene în evaluarea situației din Polonia, iar UE va analiza, mâine, recentele legi.

Ungurii, alături de polonezi

UE este din ce în ce mai divizată, pentru că statele membre din Est resping tot mai des implicarea Bruxelles-ului în politica lor internă. Premierul maghiar, Viktor Orban, a făcut echipă cu Varșovia împotriva „inchiziției UE” în problema statului de drept din Polonia. Vorbind în România, la Băile Tușnad, Orban a declarat că „ofensiva inchizitorie împotriva Poloniei nu poate avea succes, pentru că Ungaria va folosi toate opțiunile sale legale din UE, pentru a-și arăta solidaritatea față de polonezi”.