Președintele Klaus Iohannis a semnat legea care demarează proiectul rețelelor 5G, după ce Senatul votase favorabil la începutul acestei săptămâni.
Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 11 iunie 2021, decretul pentru promulgarea Legii privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G (PL-x 161/21.04.2021). Este anunțul făcut de reprezentanții Administrației Prezidențiale pe siteul presidency.ro.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care deschide drumul pentru rețelele 5G
„Noi ne dorim reţele sigure, care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate şi dorim reţele care satisfac nevoie şi a firmelor şi a cetăţenilor din România”, afirma anul trecut președintele Klaus Iohannis despre acest subiect.
Legea, adoptată la începutul săptămânii în Senat
La începutul acestei săptămâni, Senatul a adoptat proiectul Guvernului ce privește rețelele 5G. Legea a fost adoptată cu amendamente, unul dintre acestea referindu-se la perioada maximă până la care pot fi utilizate echipamentele și programele unui producător căruia îi este retrasă autorizarea.
Așadar, echipamentele și programele care parte din nucleul rețelei pot fi folosite pentru o perioadă de cel mult 5 ani de la retragerea autorizării, iar restul echipamentelor pot fi folosite cel mult 7 ani.
România trebuie să țină cont de obligațiile față de UE și America
Potrivit proiectului, furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT. De asemenea, documentul prevede că România va ține cont de obligațiile față de UE și SUA.
„Avizul (...) se va emite prin raportare la obligaţiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, al Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice bilaterale pentru evitarea unor riscuri care pot decurge din: a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent; b) absenţa unei structuri transparente a acţionariatului producătorului; c) lipsa unui istoric de conduită corporativă etică a producătorului; d) funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente.”, se arată în legea adoptată de Parlament.