Președintele Franței, Emmanuele Macron, a dat o lovitură dură propriei guvernări. Rezultatele recente ale alegerilor legislative din Franța au zguduit peisajul politic, semnalând posibile schimbări majore în guvernarea națiunii. Principalele medii de informare analizează eșecul macronismului și ascensiunea extremelor politice.
Președintele Franței pare debusolat, trucul nu i-a funcționat! Alianța centristă a lui Emmanuel Macron a suferit un eșec semnificativ, fiind devansată de extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen și de coaliția de extremă stânga condusă de Jean-Luc Mélenchon. În timp ce țara se pregătește pentru turul doi, soarta politică a Franței este în balanță, cu figuri cheie navigând într-un teren complex și incert.
Președintele Franței, viitorul lui Marine Le Pen
“Adunarea Națională” (RN) a lui Marine Le Pen a obținut cea mai puternică performanță de până acum într-un scrutin național, asigurând un număr considerabil de locuri chiar înainte de turul final. Le Pen și-a câștigat locul în Hénin-Beaumont cu peste 50% din voturi, demonstrând un sprijin regional puternic. Sora ei, Marie-Caroline Le Pen, a obținut un rezultat bun, de asemenea, în Sarthe, o regiune tradițional dominată de candidați de centru-dreapta.
În discursul său din noaptea alegerilor, Le Pen a subliniat dorința electoratului pentru schimbare, dar a avertizat că bătălia nu este încă câștigată. Indiferent de rezultatul turului doi din 7 iulie, Le Pen este poziționată strategic. Pentru a-și conduce partidul în alegerile prezidențiale din 2027, consolidându-și influența în politica franceză.
Președintele Franței, Emmanuel Macron: O înfrângere usturătoare
Emmanuel Macron, Președintele Franței și alianța sa centristă au ieșit ca marii pierzători ai primului tur. Macronismul a murit! Fiind devansați semnificativ atât de extrema dreaptă, cât și de extrema stângă, alianța lui Macron este de așteptat să piardă un număr considerabil din cele 250 de locuri pe care le deține în Adunarea Națională. Performanța dezamăgitoare a centriștilor, exacerbată de decizia de a convoca alegeri anticipate, a lăsat puține speranțe pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale.
Emmanuel Macron / Sursa Foto: Twitter/X
Decizia pripită a lui Macron de a convoca alegeri, după un rezultat slab la alegerile pentru Parlamentul European, a atras critici chiar din rândurile sale. Aliați proeminenți, precum ministrul Economiei, Bruno Le Maire, și fostul prim-ministru Edouard Philippe, au pus sub semnul întrebării decizia sa. Mulți candidați centriști s-au distanțat de Macron, evitând să-i folosească imaginea în materialele de campanie pentru a-și spori șansele de succes.
“Fostul ministru Clément Beaune a fost eliminat la Paris din primul tur; ministrul pentru teritoriile de peste mări, Marie Guévenoux, a terminat pe locul trei în Essonne și se retrage; deputatul Eric Woerth, a ajuns cu 10 puncte în urma adversarului său de la RN în fieful său din Oise; ministrul de interne Gérald Darmanin, este pe primul loc în Nord, dar cu mai puțin de 1.000 de voturi avans față de extrema dreaptă... O litanie dureroasă pentru tabăra prezidențială”.
Același Le Monde concluzionează: Dizolvarea brutală a Adunării Naționale, decisă de Emmanuel Macron pe 9 iunie, a dus la dizolvarea propriei sale majorități, care, ajunsă pe locul trei în spatele RN și al Noului Front Popular, este acum amenințată cu aproape dispariția. „Decizia de a dizolva Adunarea Națională a pus capăt, de fapt, peisajului politic rezultat din alegerile prezidențiale din 2017”, a rezumat fostul prim-ministru Edouard Philippe, care, cu zece zile mai devreme, i-a reproșat președintelui Republicii că a „ucis” majoritatea.
Dincolo de înfrângerea severă suferită de tabăra prezidențială, consolidată de participarea masivă (66,7%), macronismul, în esența sa, s-a autodizolvat duminică. Promisiunea inițială – că francezii nu vor mai avea „nicio rațiune să voteze pentru extreme” – a fost spulberată, o pată întunecată pe bilanțul său: duminică, partidul lui Marine Le Pen și aliații săi au obținut peste 10,5 milioane de voturi, aproape de patru ori mai mult decât scorul din legislativele din 2017 (3 milioane de voturi).
Gabriel Attal: Un regres politic
Gabriel Attal, odată considerat o stea în ascensiune în politica franceză, s-a trezit marginalizat și umilit. Exclus din decizia bruscă a lui Macron de a convoca alegeri anticipate, Attal a avut sarcina dificilă de a prezenta poziția ambiguă a taberei centriste înainte de turul doi.
Cu numeroase districte pregătite pentru curse în trei tururi, perspectivele alianței centriste rămân sumbre, fiind adesea umbrite de Adunarea Națională.
Jean-Luc Mélenchon: O stângă slăbită
Coaliția de stânga, condusă de Jean-Luc Mélenchon, a performat puternic cu 28,1% din voturi. Dar este puțin probabil să obțină o majoritate. Noul Front Popular a fost criticat pentru diviziunile interne. Reticența lui Mélenchon de a se retrage în favoarea candidatului susținut de socialiști, Raphaël Glucksmann, în ciuda succesului acestuia la alegerile europene, a creat fricțiuni în cadrul coaliției.
Pe măsură ce lupta pentru conducerea stângii se intensifică, figuri precum François Ruffin apar ca posibili succesori ai lui Mélenchon. Provocarea stângii este de a-și consolida câștigurile și de a prezenta un front unificat capabil să contracareze atât extrema dreaptă, cât și forțele centriste.
Concluzie
Rezultatele alegerilor legislative din Franța convocate de Președintele Franței au subliniat volatilitatea peisajului politic al națiunii. Adunarea Națională al lui Marine Le Pen este pe cale să obțină câștiguri istorice, în timp ce alianța centristă a lui Emmanuel Macron se confruntă cu un viitor incert.
Coaliția de stânga a lui Jean-Luc Mélenchon, deși slăbită, rămâne un jucător crucial. Pe măsură ce Franța se apropie de turul doi, strategiile politice și alianțele formate în zilele următoare vor modela guvernarea țării și traiectoria sa viitoare, concluzionează Politico.