În momentul în care se apropie 30 de ani de la represiunea din piața Tiananmen, Xi Jinping le-a ordonat profesorilor să lupte contra „ideilor eronate”.
La aproape trei decenii de la represiunea mișcărilor studențești prodemocrație, liderul de la Beijing a trasat o nouă sarcină: consolidarea educației ideologice în școli. Și aceasta începând din clasele cele mai mici. Luni, președintele chinez Xi Jinping a ordonat, în cadrul unei ansamblu profesoral, promovarea sistemul de gândire al regimului comunist pentru a contracara „toate tipurile de concepții greșite”, a informat presa oficială, citată de Le Figaro. „Împăratul roșu” a afirmat că este esențială ameliorarea eficacității învățământului ideologic și politic, de pe băncile școlilor primare și până la universitate, în scopul „formării unor viitoare generații bine pregătite să se alăture cauzei socialiste”. În această privință, „profesorii au o mare responsabilitate”, pentru că „ideologia este de neînlocuit”, a afirmat Xi Jinping, la o reuniune cu profesorii organizată în capitala țării, Beijing.
Socialismul galben, mai bun ca democrația
După ce Xi Jinping a ajuns la putere, la sfârșitul anului 2012, Partidul Comunist Chinez (PCC) a lansat o campanie susținută contra difuzării „valorilor Occidentului” și în special împotiva concepției occidentale despre democrație. Președintele chinez invocă în schimb „o mare reînnoire a națiunii”, care se sprijină pe „socialismul în variantă chineză”. Puterea de la Beijing nu a încetat o clipă să strângă în chingi domeniul educației (alături de multe altele, de altfel) după venirea la conducerea țării a lui Xi Jinping. O nouă etapă a fost depășită după punerea în funcțiune a unor institute de cercetare a „gândirii” tovarășului Xi în zeci de universități, după ce gândirea lui Xi Kinping a fost introdusă oficial în carta Partidului Comunist Chinez, în octombrie 2017. Un privilegiu unic de care, până atunci, s-a bucurat numai „Marele Cârmaci” Mao Zedong, fondatorul Republicii Populare Chineze. Teoriile lui Xi Jinping trebuie folosire pentru a-i „ghida pe studenți” în scopul de a le „întări încrederea” față de socialismul cu caracteristici chineze și de a „le stimula patriotismul”.
Campusurile, sub supraveghere draconică
Regimul de la Beijing supraveghează cu maximă atenție campusurile universitare, în condițiile apropierii comemorării datei de 4 iunie 1989, când, la ordinele Partidului, armata a deschis focul în piața Tiananmen contra manifestanților omorând sute sau chiar mii de oameni, potrivit unor estimări. Mișcarea de protest a pornit din universități și i s-au alăturat intelectuali și muncitori care denunțau corupția din țară și care cereau reforme politice și democratice. Contestația s-a extins în marile orașe precum Shanghai și a culminat la Beijing cu uriașe manifestații în Piața Tiananmen. După mai multe tentative de negociere cu protestatarii, guvernul chinez a instaurat legea marțială, în 20 mai 1989, apoi a ordonat intervenția armatei, în 4 iunie 1989. Și astăzi, subiectul Tiananmen este tabu în China și a fost scos din manualele școlare și interzis pe rețelele sociale.
Marx avea dreptate
La ora actuală, Partidul Comunist Chinez și-a multiplicat inițiativele pentru a încerca să-i convingă pe tineri că soclul ideologiei regimului este în continuare pertinent. Ultima dintre ele este un desen animat, comandat de serviciile de propagandă ale Partidului Comunist Chinez, în care erou este nimeni altul decât Karl Marx, și difuzat de la începutul anului pe Internet. Nemaivorbind că, anul trecut, puterea a difuzat la o televizune publică un show botezat „Marx avea dreptate”, în care experți dar și studenți expuneau meritele filosofului german. Anul trecut, Xi Jinping , care este și secretarul general al PCC, le-a cerut studenților o „mai bună asimilare a marxismului”. Xi Jinping este considerat unul din cei mai puternici lideri ai Chinei și s-a remarcat prin consolidarea restricțiilor împotriva libertății presei și represiunea față de apărătorii drepturilor omului. De la venirea sa la putere, a lansat o campanie națională anticorupție, pe care mulți observatori o văd ca un mijloc de a-și elimina contestatarii și de a-și consolida o poziție de neclintit în rândul Partidului.