Preşedintele Băsescu îl salvează pe Boc cu mâna Curţii Constituţionale

Preşedintele Băsescu îl salvează pe Boc cu mâna Curţii Constituţionale

Preşedintele prezice anularea actului normativ care a pus în dificultate guvernul. El pasează responsabilitatea judecătorilor direct interesaţi.

Ordonanţa „pensia sau salariul“, care i-a ridicat pe profesori, pe actori şi pe medici în capul guvernului Boc, ar putea fi anulată înainte să-şi producă efectele. Textul a fost contestat ieri de Avocatul Poporului (AP) la Curtea Constituţională (CC), unde aproape jumătate dintre judecători au un interes direct să elimine restricţiile privind cumulul pensiei cu salariul de la stat.

În joc a intrat tot ieri şi preşedintele Traian Băsescu, cu propriul verdict: „Eu cred că ordonanţa respectă Constituţia“, s-a pronunţat şeful statului la bilanţul CSM, înainte ca sesizarea AP să fie oficializată. Drept pronostic, preşedintele a dat însă varianta ca decizia finală să „izbăească victorios“ exceptarea unor categorii.

Deocamdată, singurii care rămân neatinşi de ordonanţa de austeritate rămân parlamentarii şi aleşii locali votaţi direct. Cu toate acestea, Băsescu a ţinut să fluture „curajul“ guvernului Boc „să scrie legi fără excepţii“.

Ţapii ispăşitori ai lui Băsescu

Subiectul constituţionalităţii ar urma să fie tranşat pe 15 ianuarie, cu 5 zile înainte de expirarea termenului până la care cei vizaţi ar trebui să aleagă între salariu şi pensie. Înainte ca ordonanţa să fie atacată, Băsescu a şi ieşit în apărarea guvernului Boc. „Ea n-a vizat nici însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi, nu a vizat nici pe Victor Rebengiuc, ci a vizat abuzurile din Ministerul Apărării, din Ministerul de Interne, din Justiţie“, a susţinut preşedintele.

El a anticipat însă că „se va izbă vi victorios, probabil, excepţia“, invocând „efectul presiunii care se face pe Curtea Constituţională“ şi interesul pe care l-ar avea cei „patru (din nouă - n.r.) judecători care sunt şi judecători, şi pensionari“.

Nenominalizaţi direct, între cei care se potrivesc descrierii se numără Acsinte Gaspar, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu, criticaţi şi anterior de Băsescu.

Declaraţiile de avere din 2008 arată că judecătorii CC au peste 8.000 de lei pensie lunar, plus un salariu similar. Miza în familia lui Acsinte Gaspar echivalează cu trecerea de la un venit lunar de 39.135 lei - salariul şi pensia cumulate cu cele ale soţiei, judecător la Înalta Curte - la 15.510 lei, cât reprezintă doar pensia celor doi.

Spre aceleaşi persoane, dar şi spre Avocatul Poporului, Ioan Muraru, ca fiind direct interesaţi, a arătat, ironic, şi vicepreşedintele liberal Norica Nicolai. „Ordonanţa este profund neconstituţională, este în spirit etatist“, crede Nicolai.

Parlamentarii, privilegiaţii uitaţi de preşedinte

„Sigur că e deranjant, că ne-am obişnuit să fim clienţii excepţiilor“, le-a replicat şeful statului criticilor ordonanţei pe care a creditat-o ca fiind „prima reglementare care nu creează articol cu excepţie şi de aceea a înfuriat pe toată lumea“.

În lecţia „cam aşa arată democraţia, fără excepţii“, Băsescu a uitat însă să-i menţioneze pe toţi aleşii prin vot direct care vor putea cumula şi mai departe indemnizaţiile cu pensiile. Astfel, ei vor putea încasa şi indemnizaţia de 6.994 lei, şi pensia de până la 80% din cuantumul acesteia.

„Imunitatea parlamentarilor“ a fost admisă de premier. Pentru a justifica excepţia, Boc a invocat „cadrul legal prevăzut de Constituţia României“ pentru „cei care sunt aleşi prin vot direct“. El nu a clarificat însă pe ce articol din Legea Fundamentală se bazează, în condiţiile în care Constituţia nu face referire la modul de remunerare a aleşilor. Acest lucru este reglementat prin statutul aleşilor locali, lege de acelaşi rang cu statutul magistraţilor, pe care guvernul l-a modificat fără rezerve prin aceeaşi ordonanţă.

Bugetarii de rând au emoţii

Situaţia celorlalte categorii de pensionari-bugetari - actori, profesori, medici - rămâne însă în continuare incertă.

Pe de-o parte, premierul a anunţat miercuri că miniştrii finanţelor şi muncii vor da un ordin comun prin care se va clarifica faptul că aceştia „pot să-şi continue activitatea şi să fie plătiţi pe bază de convenţie civilă“. „Nu am modificat ordonanţa, nicio virgulă nu se modifică“, a susţinut Boc. Pe de altă parte însă, fostul ministru liberal al muncii, Mariana Câmpeanu, a avertizat că o dată rămas în vigoare acelaşi text al ordonanţei, ordinul nu schimbă nimic.

Potrivit lui Câmpeanu, prin formula „venituri din exercitarea unei funcţii remunerate“ se exclud în continuare atât convenţiile civile, cât şi contractele de drepturi de autor cu statul.

De altfel, PSD a început să se delimiteze de ordonanţă. Coordonatorul miniştrilor PSD, Liviu Dragnea, l-a criticat într-o declaraţie pentru HotNews pe ministrul Marian Sârbu pentru că a semnat ordonanţa „cu superficialitate“.

SESIZARE

Interdicţia, echivalată cu o expropriere

Ca argument pentru a susţine încălcarea Constituţiei prin Ordonanţa 230/2008, Avocatul Poporului asimilează atât pensia, cât şi salariul proprietăţii private, în baza unei decizii în acest sens a Curţii Europene a Drepturilor Omului. „Interdicţia de a cumula salariul cu pensia echivalează practic cu o expropriere. Or, potrivit Constituţiei, nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire“, se arată în sesizarea trimisă ieri la CC.

Avocatul Poporului susţine, totodată, că drepturile şi îndatoririle fundamentale nu pot fi reglementate prin ordonanţă de urgenţă, dând ca exemplu atingerea dreptului la muncă şi a dreptului la pensie. În sesizare se insistă asupra faptului că prevederile ordonanţei „ar prejudicia segmente mari de populaţie“.

CLUJ

Puşi să aleagă între pensia de la CAP şi banii pentru îngrijirea persoanelor cu handicap sever

Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul a creat un adevărat haos în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap. Primarii din ţară nu ştiu în prezent dacă trebuie să-i someze pe cei care primesc pe lângă pensie şi salariul de asistent personal, deoarece, în multe cazuri, acest rol este jucat de unul dintre membrii familiei.

Primarul din Apahida, judeţul Cluj, Ionel Fărcaş, spune că, la nivelul comunei, există 50 de persoane care primesc salariul de asistent personal şi au grijă de membrii de familie care au handicapuri severe. „Mulţi dintre aceşti asistenţi sunt pensionari CAP cu pensii mici. Cine să aibă grijă mai bine de părinţii sau de copiii lor decât chiar cei din familie? Dacă aplic ordonanţa şi îi pun să aleagă, mă trezesc că trebuie să organizez concursuri pentru posturile care se eliberează, posturi care sunt blocate pe un an“, a spus primarul.

Un astfel de caz tragic este al unei tinere de 35 de ani, Mariana Petean, care locuieşte în satul Corpadea şi care acum şapte ani a suferit un accident în urma căruia nu mai poate să meargă decât dacă este ajutată de alte două persoane. Asistentul personal angajat în acest caz este chiar mama ei, Ecaterina Petean, de 69 de ani, pensionar CAP cu 300 de lei pensie. „Dacă eu, ca mamă, nu ştiu să am grijă de ea, cine să ştie mai multe? Aşa se fac legile în România“, a spus femeia.

DRAMĂ. Ecaterina Petean se teme că legea lui Boc o va lăsa fără bani de medicamente pentru fiica sa, imobilizată la pat

Mariana a stat în ultimii şapte ani mai mult în pat, imobilizată, deoarece orice mişcare este un adevărat chin şi îi produce dureri atroce la spate. „Am vrut să trag un pat şi a venit peste mine. Am simţit o durere la spate şi am mers la doctor, unde am aflat că am suferit o hernie severă de disc. Am fost operată şi mi-au zis să am răbdare, şi de şapte ani tot am răbdare şi nu se întâmplă nimic. Vreau să mă duc la Cluj să fac un nou RMN şi poate cu o nouă operaţie se va rezolva şi problema mea. Noroc că mai am prieteni din liceu care nu m-au uitat şi care mă sună“, spune, printre lacrimi, Mariana.

Situaţia ei este foarte delicată. Ca şi a tuturor persoanelor care nu mai pot merge şi care au nevoie, în fiecare minut, de ajutorul familiei. Mariana are o pensie de 217 lei şi spune că toţi banii se duc pe medicamente. „Mama primeşte un salariu de asistent personal de 700 de lei, dar aproape toţi banii i se duc pe mâncare şi pe medicamentele mele“, adaugă Mariana.

Tânăra spune, printre lacrimi, că nu a fost de acord să primească un cărucior special, deoarece acesta i-ar aduce în permanenţă aminte de starea în care se află. Despre ordonanţa care cumulează salariile şi pensiile, Mariana şi mama ei au auzit doar la televizor, dar nu au crezut că le poate afecta direct.

Strâns legată de problemele Marianei

Ecaterina este o femeie la 69 de ani cu bolile ei adunate într-o viaţă trăită la ţară. Ea este obligată să ducă singură mai departe tragedia care a lovit familia.

Nu a mai plecat de acasă de mai bine de şapte ani, deoarece trebuie să aibă grijă în permanenţă de fiica ei.

„Nu pot să o las singură, că are nevoie de mine 24 de ore pe zi. Banii pe care îi primesc pentru fată îi dau pe medicamente şi hrană şi nici nu ajung. Nu au făcut bine cei care au dat legea asta, că noi suntem oameni amărâţi. Este bine pentru cei care au pensii de 20 de milioane, dar nu pentru mine care, după 30 de ani de săpat la sfeclă la CAP, am trei milioane. Dacă îmi taie salariul asta este, nu am eu ce face. Numai că am o întrebare: cine vine pentru 7 milioane să aibă grijă 24 de ore de un om care nu poate nici măcar să umble? Dacă atâta judecă cei de la Bucureşti, asta este“, a conchis Ecaterina Petean. (Mihai Şoica) ASISTENŢI ÎN PERICOL

Ultima speranţă - Haga

Asociaţia Persoanelor cu Handicap Neuromotor din România (AHNR) cere ca asistenţii personali ai persoanelor cu handicap să fie una dintre categoriile exceptate în aplicarea ordonanţei prin care se interzice cumulul pensiei de stat cu salariul obţinut tot de la stat.

În cazul în care guvernul nu reuşeşte să găsească o soluţie să facă această excepţie, AHNR va ataca ordonanţa la Curtea Supremă de la Haga. Protestul celor aproximativ 10.000 de membri ai Asociaţiei subliniază faptul că asistenţii persoanelor cu handicap nu pot fi racolaţi decât din familie, date fiind salariile mici ale acestora.

„Se ştie că majoritatea asistenţilor personali sunt părinţi încadraţi pe baza unui contract individual de muncă care se încheie cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav. Salariul asistentului personal este echivalent cu salariul minim brut pe economie“, se arată în protestul AHNR. (Andreea Ciupercă)

CITIŢI ŞI:

Revolta pensionarilor

Ne puteți urmări și pe Google News