Canalele de presă aflate în campanie permanentă împotriva lui Trump s-au încurcat în propriile lor urzeli și se bat cap în cap.
Washington Post a refuzat să prezinte public așa-zisa „scrisoare anonimă” pe care se întemeiază acuzația că ginerele lui Donald Trump și consilier la Casa Albă ar fi încercat să deschidă un canal secret de comunicare cu oficialii ruși.
„Scrisoarea anonimă” a menționată într-un articol de pe prima pagină a ziarului american, în care se afirma că Jared Kushner a încercat să deschidă un canal de comunicare privat cu Kremlinul în timpul unei discuții avute cu ambasadorul rus la Washington, Serghei Kislyak.
Articolul, publicat pe 26 mai, a avut parte de o mediatizare largă.
Cei trei autori ai materialului scriu:
„The Post a fost alertat prima oară la jumătatea lui decembrie printr-o scrisoare anonimă, care afirmă, înte altele, că Jared Kushner a discutat cu Kislyak despre deschiderea canalului de comunicare.”
WaPo mai susține și că mai multe agenții de informații americane au descoperit stratagema prin interceptarea unei convorbiri telefonice necifrate pe care Kislyak a avut-o cu Moscova.
Observatorii au remarcat că Serghei Kislyak, un spion hârșit, cu state vechi în diplomație, a sunat pe „o linie deschisă”, fiind astfel conștient că putea fi interceptat.
Până azi, nu a fost produsă nici o dovadă că „scrisoarea anonimă” există cu adevărat sau că WaPo descrie corect conținutul ei. Editorii ziarului au refuzat să explice motivele pentru care nu prezintă scrisoarea.
Grupul de Investigații al Fundației Daily Caller, care deține și un site de știri, a contactat conducerea editorială a Washington Post încă de weekendul trecut solicitând o copie a „scrisorii anonime” și o explicație oficială pentru faptul că nu au prezentat-o publicului.
WaPo nu a răspuns nici la mail-uri, nici la telefoane.
Povestea este cu atât mai șubredă cu cât ziariștii citează doar surse anonime guvernamentale pentru a confirma autenticitatea scrisorii.
Ziarul a scris că alegațiile din „scrisoare” au fost confirmate de oficiali nenominalizați „care au parcurs scrisoarea și au acceptat sub condiția anonimatului să discute despre informații sensibile”.
Articolul din The Post a fost primit de mulți cu scepticism. În weekend, senatorul republican Lindsey Graham, membru al Comisiei pentru Servicii Militare și a fost membru în 2007 – 2009, în Comisia pentru Informații a afirmat că crede că e vorba de o făcătură, dat fiind că este absurd ca ambasadorul rus să raporteze la Moscova pe o linie nesigură.
„Nu știu cine este la originea acestei informații, dar gândiți-vă numai – e vorba de ambasadorul Rusiei care raportează la Moscova, pe un canal deschis, ‘Hei, Jared Kushner vrea să se mute la ambasadă’”, a declarat Graham la CNN.
Fostul procuror general Joseph DiGenova a declarat pentru Daily Caller că este posibil ca alte părți ale „scrisorii” să submineze autoritatea autorului sau să discrediteze alegațiile despre Kushner.
„Problema este că nu știm ce mai este în scrisoare. Scrisoarea poate fi atât de caraghioasă în afirmațiile sale încât să arunce îndoiala asupra alegației publicate. Și se ma poate foarte bine ca scrisoarea să fie atât de caraghioasă și grotescă încât nu o fac publică pentru că i-ar pune într-o lumină proastă, arătând că se bazează pe așa ceva.”
Tom Fitton, președintele Judicial Watch, un ONG care se ocupă cu problemele de transparență, crede și el că în scrisoare ar putea exista elemente care să dovedească faptul că autorul are o agendă politică partizană, ceea ce autorii articolului au vrut să ascundă pentru a nu compromite așa-zisele dezvăluiri.
În fine, merită pomenit comentariul făcut de editorialistul Andrew McCarthy de la National Review, care afirmă:
„Cred că oamenii nu au realizat cel mai important lucru întâmplat în acest weekend, deoarece au fost atât de excitați de povestea cu Kushner, încât nu au observat că aceasta aruncă definitiv în aer acuzațiile despre conspirația complicității (lui Trump cu rușii, pentru câștigarea alegerilor – n.r.).
„Dacă ar fi existat o complicitate, atunci ar fi existat deja un canal secret de comunicare cu Rusia. Nu ar mai fi nici un motiv pentru care Kushner, în decembrie, la săptămâni bune după ce Trump câștigase alegerile, să stabilească un canal de comunicare, dacă a existat unul înainte de alegeri.”