Preotul-informator care a semnat "pactul cu diavolul"
- Adam Popescu
- 24 septembrie 2010, 23:53
Un preot ortodox din Turda, judeţul Cluj, care a colaborat 37 de ani cu Securitatea, a fost deconspirat atunci când a cerut despăgubiri pentru 15 luni petrecute la Canal.
Preotul ortodox Ştefan Roşu, din Turda, judeţul Cluj, are 95 de ani. În anul 1953 a început să colaboreze cu Securitatea din Turda. Relaţia preotului cu Direcţia Securităţii Statului a continuat până în anul 1989, preotul Roşu fiind cel mai important pion al reţelei de informatori construite de Securitate în jurul episcopului de Alba Andrei Andreicuţ.
Deconspirarea preotului Roşu s-a făcut abia atunci când preotul a cerut despăgubiri de 116.700 de euro pentru că a fost condamnat politic şi a stat prin închisorile comuniste vreme de 15 luni.
Verificându-l pe episcopul Andreicuţ
În cursul lunii septembrie 2006, episcopul Andrei Andreicuţ a recunoscut că în perioada în care era preot la Turda a semnat un angajament cu fosta Securitate, sub numele de cod "Ionică", cu care a semnat mai multe note informative. Înaltul prelat a spus atunci că a făcut acest lucru pentru că fusese ameninţat cu închisoarea.
Până în anul 1989, preotul Roşu a fost sursa cu care Securitatea îl verifica pe episcopul de Alba-Iulia, Andrei Andreicuţ. Bătrânul preot nu neagă această activitate.
"Mă întrebau despre episcopul Andrei de Alba-Iulia şi le spuneam că este un preot bun, care îşi face datoria. Le mai spuneam că niciodată nu l-am auzit să zică ceva despre regimul comunist sau despre Nicolae Ceauşescu. El a fost preot la Turda", a recunoscut preotul Roşu.
Preotul Ştefan Roşu are 95 de ani şi trăieşte în Turda, într-o casă care aparţine Bisericii Ordoxe. N-a povestit cu nimeni, niciodată despre trecutul său de informator. Nici măcar în spovedaniile sale nu a mărturisit acest păcat.
De altfel, în relaţia cu Securitatea, preotul Roşu nu are niciun regret. "Nu am nicio urmă de regret. De ce să regret? Dacă mergeam înapoi, la Canal, muream acolo. Din cinci ani, la cât am fost condamnat, am făcut doar un an şi trei luni", spune preotul.
Amintiri de la Canal
Într-adevăr, prelatul, care încă predică la Mănăstirea Dumbrava din apropierea oraşului Turda, fusese condamnat politic pentru că ar fi instigat localnicii din satul Cacova Ierii să nu se înscrie în colectiv. Tăria preotului a fost înmuiată de 15 luni de muncă la canal.
"La Canal trebuia să descărcăm vagoanele cu piatră şi pământ. Dacă nu-i descărcam în 20 de minute, ne băteau. Iarna, deşi eram în baracă, aveam zăpadă pe noi de-o juma’ de palmă. Care se îmbolnăvea, îl ducea într-o altă baracă şi nul mai aducea înapoi. Apoi am aflat că îi îngropau de vii pe cei care erau foarte bolnavi", descrie preotul perioada petrecută în lagărul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde erau duşi deţinuţii politic.
Preotul Roşu: "Am semnat numai să nu mă întorc acolo"
Relaţia cu Securitatea a început în anul 1953, când la intervenţia Patriarhului, 500 de preoţi au fost eliberaţi din închisori. Preotul Roşu a acceptat să colaboreze cu Securitatea ca să nu se întoarcă la Canal.
"Am ajuns la Securitatea din Cluj, şi ofiţerul de securitate mi-a propus să fiu colaboratorul lor. Am zis că nu, şi asta pentru că eu sunt preot, iar el securist şi nu poate exista o colaborare. M-a scos afară, m-a dus la o maşină şi mi-a zis că mă trimite la Canal. Apoi m-a mai întrebat o dată dacă vreau să fiu colaborator. Atunci m-am speriat şi am zis: domnul căpitan semnez. Nu o dată, de zece ori semnez, numai să nu mă mai duc la Canal, deoarece eu nu mai pot rezista încă trei ani, acolo", îşi aminteşte Ştefan Roşu.
Preotul susţine însă că notele pe care le trimitea la Securitate descriau starea de spirit a localnicilor. "Scriam note informative la modul general, de genul cum că la data de cutare am fost la magazinul sătesc unde sunt şase vânzătoare, patru la sector alimentar şi două la confecţii, care nu vor să facă copii pentru că viaţa este grea. Altă dată când veneau credincioşii de la colectiv erau supăraţi că erau plătiţi cu un leu pe zi", recunoaşte preotul.
Apreciat de securişti drept un informator "sincer şi corect"
Într-o caracterizare făcută în anul 1953 preotului Ştefan Roşu, ofiţerul de securitate îl descria ca fiind un informator "corect" şi "sincer". Mai mult, se arată că, pe bază informaţiilor furnizate de preot, doi localnici din Cacova Ierii, Luca Popa şi Veronica Chira, au fost condamnaţi la zece, respectiv şase ani de închisoare politică.
"Eu nu am cunoscut-o pe femeia aia niciodată. Celălalt era văr cu tata şi era funcţionar la primărie şi în tot anul îmi dădea adeverinţă că sunt sărac şi eram scutit de taxe. Şi atunci de ce să-l torn? Am recunoscut că am făcut note informative, dar niciodată despre cineva anume. La început mai multe, dar, cu trecerea timpului, tot mai puţine", ne-a mai declarat preotul.
El a adăugat că nu se teme că dosarul complet de informator care va fi trimis de CNSAS la Tribunalul Cluj ar putea conţine date incriminatoare la adresa lui.
"N-am nicio urmă de regret. De ce să regret? Dacă mergeam înapoi, la Canal, muream acolo. Din cinci ani, la cât am fost condamnat, am făcut doar un an şi trei luni." ŞTEFAN ROŞU, preot