Preoți ai Mitropoliei Basarabiei au comemorat înaintaşii votanţi ai Unirii Basarabiei cu România
În preajma istoricei zile de 27 martie, când în urmă cu 106 ani, Sfatul Ţării a votat Unirea Basarabiei cu România, în Chișinău sunt organizate o serie de evenimente, dedicate acestei sărbători naționale. Tradițional, la Biserica „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”, un sobor de preoţi al Mitropoliei Basarabiei a înălţat rugăciuni pentru făuritorii Unirii Basarabiei cu România.
Omagiu deputaţilor Sfatului Ţării
Prot. Petru Buburuz, parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a îndemnat creştinii să vină într-un număr cât mai mare la asemenea evenimente, devenite tradiţionale. În fiecare an, de Bună Vestire, preoții acestei parohii aduc un omagiu celor 85 de deputaţi ai Sfatului Țării, primul Parlament al Basarabiei, care au dat dovadă de curaj şi iubire de neam și prin acel act politic au schimbat destinul istoric al poporului dintre Prut și Nistru.
Organizatorii își exprimă speranța ca această iniţiativă să fie preluată de cât mai multe parohii şi de cât mai mulţi oameni de bună credinţă, iar generaţiile de preoţi ce vor sluji în Biserica „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel”, dar și în alte locașuri ortodoxe, vor ţine aprinsă făclia tradiţiei şi o vor transmite multe decenii şi secole înainte succesorilor.
„În componența Imperiul Rus, Basarabia a fost o gubernie săracă și cvazi-analfabetă”
Un alt eveniment de primă importanță, dedicat Sărbătorii Unirii, a avut loc în sala, unde acum, 106 ani, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, care se află în incinta actualei Academii de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Istoricii readuc în atenție realizările și beneficiile Unirii de la 27 martie 1918.
Împropritărirea țăranilor
Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova, a făcut o radiografie a realizărilor României interbelice, de care a beneficiat provincia de peste Prut. „În componența Imperiul Rus, Basarabia a fost o gubernie agrară, săracă, cvazi-analfabetă, supusă unei rusificări acerbe. După Unirea cu Regatul Român, în acest teritoriu au demarat procese de modernizare a economiei, vieții politice și societății, în ansamblu. Atenția statului a fost acordată sectorului agrar. Prin Legea agrară, în ianuarie 1931, erau împroprietăriți 335 621 de țărani”, menționează Anatol Petrencu.
În trei ani – 1918-1921, a fost schimbat ecartamentul căilor ferate din Basarabia, de la cel rusesc, mai larg, la cel european, datorită eforturilor depuse de conducerea României. După mai bine de trei decenii de la dispariția URSS, ecartamentul căilor ferate din Republica Moldova a rămas cel sovietic, relatează președintele Asociației Istoricilor.
Până în 1940, statul român a modernizat provincia de peste Prut
„În perioada României Mari, au fost reconstruite și construite căi ferate, rețeaua de șosele moderne, numeroase poduri. Basarabia a fost cea mai telefonizată, în comparație cu celelalte regiuni. Grație îmbunătățirii sistemului sanitar, a sporit numărul populației basarabene. Provincia de peste Prut, de până la 1940, a beneficiat de o adevărată revoluție culturală, mai ales în domeniul învățământului primar și liceal. În acest domeniu moștenirea țaristă a fost tristă – doar 15% de știutori de carte, iar în rândul băștinașilor situația era și mai deplorabilă.
Statul român a depus eforturi deosebite în vederea alfabetizării copiilor, dar și a maturilor. Dacă înainte de 1918, în Basarabia, nu exista nicio școală românească, în ianuarie 1939, existau 2718 școli, 7581 de învățători și 346 de mii de elevi”, afirmă Anatol Petrencu.