Întors din vizita oficială făcută în Ucraina, premierul Nicolae Ciucă a vorbit despre cele două obiective ale plecării sale la Kiev, dar și despre măsurile pe care le va propune Guvernul în legătură cu situația din țara vecină.

Premierul Ciucă a efectuat o vizită în Ucraina, la Kiev, Irpin și Borodianka, împreună cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Vizită oficială în Ucraina a premierului Ciucă

„Bună ziua! Am revenit în această dimineață în țară, după vizita pe care am efectuat-o ieri în Ucraina, la Kiev și în cele două localități afectate de agresiunea armatei Federației Ruse. Este vorba de localitățile Irpin și Borodianka. Din delegație au făcut parte președintele Camerei Deputaților, domnul Marcel Ciolacu, și ministrul de externe, Bogdan Aurescu.

Doresc să menționez că vizita a avut două obiective. Primul a fost acela de a continua să exprimăm solidaritatea cu poporul ucrainean în fața agresiunii Federației Ruse şi, totodată, să condamnăm ferm și deschis această invazie ilegală, neprovocată, nejustificată. Iar cel de-al doilea obiectiv a fost acela de a stabili și a continua discuțiile privind sprijinul pe care România îl acordă guvernului și poporului ucrainean și, desigur, în acest context, relațiile bilaterale pe care noi le-am stabilit și urmează să le consolidăm pe măsura evoluției situației. Am să încep prin a exprima încă o dată cât de afectaţi am fost cu toții față de ceea ce am văzut în Irpin și Borodianka, două localități unde au fost lovite, fără să se țină cont de absolut nimic”, a transmis premierul Ciucă.

Guvernul României a alocat 100.000 de euro contribuție voluntară pentru Curtea Penală Internațională

„Am putut să vedem la fața locului cum autoritățile locale depun eforturi astfel încât să poată să redea din tot ceea ce poate să însemne partea aceasta de revenire la o așa-zisă normalitate a vieții în cele două localități. Am discutat despre eforturile pe care le fac pentru reabilitarea rețelelor de curent electric, alimentarea cu apă și în mod deosebit asigurarea serviciilor medicale și desigur continuarea activității în școlile din localitățile respective.

În ceea ce privește măsurile care au fost luate pentru a putea fi identificaţi cei care au produs aceste atrocități, cei care s-au dedat la crime de război, crime împotriva umanității, am exprimat foarte clar susținerea Guvernului României pentru aceste demersuri la nivel internațional, am subliniat că deja Guvernul României a alocat 100.000 de euro contribuție voluntară pentru Curtea Penală Internațională, astfel încât să poată să își desfășoare activitatea în teren, și totodată am oferit posibilitatea ca în funcție de solicitare țara noastră să participe cu experți la derularea investigațiilor în teren. Doresc să subliniez încă o dată că este inadmisibil ca, indiferent de context, să fie atacate, să fie lovite obiective civile, în care și-au pierdut viața şi în care își pierd pierd viața oameni nevinovați. În ceea ce privește întâlnirile pe care le-am avut cu omologul ucrainean, Denîs Șmîhal, premierul Ucrainei, și de asemenea cu președintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski”, a mai adăugat premierul.

Peste 1.600 de copii ucraineni care sunt înscriși în școlile din România

„Peste 80.000 au decis să rămână în România și am prezentat celor doi oficiali ucraineni faptul că România are deja 45 de școli în limba ucraineană, are licee, șapte licee, în care de asemenea se predă în limba ucraineană și, de asemenea, am precizat că, la nivelul Ministerului Educației, au fost luate măsuri, astfel încât copiii ucraineni să poată să beneficieze de această facilitate a derulării orelor online, fiind asigurate tablete pentru ca ei să poată să beneficieze mai ușor de această modalitate de continuare a cursurilor.

Deja avem peste 1.600 de copii ucraineni care sunt înscriși în școlile din România, iar premierul Şmîhal a insistat să continuăm să acordăm atenție acestui proces de derulare a cursurilor în online, astfel încât să putem să acoperim deficitul acesta de cadre care să predea în limba ucraineană”, a mai adăugat acesta.

Facilități de trecere a frontierei pentru Ucraina

„Totodată, am discutat despre demersurile pe care țara noastră le face, astfel încât să putem ca în viitor să continuăm să asigurăm toate aceste facilități de trecere a frontierei. Împreună cu ministrul de externe, Bogdan Aurescu, am analizat posibilitatea să deschidem și alte noi puncte de trecere a frontierei. Există în momentul de față în analiză și foarte curând vom reveni și vom confirma, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ucraina, deciziile pe care le vom lua. Şi aici doresc să subliniez cât de important a fost ca la momentul respectiv, în 2020, să fie deschis Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea- Orlivka și, de asemenea, cât de important a fost ca, începând cu data de 5 aprilie, să fie liberalizat transportul de mărfuri pentru operatorii ucraineni. Totodată, pentru că aici este vorba de al doilea obiectiv, deja am spus că am avut două obiective - primul a fost cel legat de susținerea Ucrainei și condamnarea agresiunii Federației Ruse, cel de-al doilea vizează tocmai aceste aspecte pe care le-am precizat și anume asistența umanitară pe care am asigurat-o și vom continua să o asigurăm.

Iar în continuare discutăm de partea aceasta de sprijin a guvernului ucrainean în ceea ce înseamnă limitarea efectelor războiului asupra economiei ucrainene și vom continua să identificăm împreună modalitățile prin care putem să facilităm transporturi de bunuri, transporturi de cereale în mod deosebit și transporturi de produse agroalimentare, pe care Ucraina fie le exportă către România, fie că le exportă către alți parteneri comerciali”, spune oficialul de stat, Nicolae Ciucă.

România va participa la procesul de reconstrucție

„La Ministerul Transporturilor a fost deja luată decizia să putem prelungi acel segment de cale ferată de la Galați până în port. Este vorba de un segment de aproximativ 5 km, care poate fi finalizat în aproximativ 3 luni de zile și în felul acesta facilităm ajungerea trenurilor de marfă direct în portul Constanța, scurtând astfel timpul necesar transportului de la graniță, unde, știm cu toții, diferă..., este o diferență între calea ferată a Ucrainei și cea a României, este vorba de diferența de ecartament. Şi totodată prin aceste măsuri vom continua să discutăm cu specialiștii în domeniu astfel încât să identificăm și alte posibilități, pe alte direcții, pentru a putea să facilităm și să găsim soluții prin care să compensăm limitările care au fost generate de blocarea porturilor Nikolaev și Odesa.

În ceea ce privește relațiile bilaterale, au fost aspecte pe care le-am discutat și atât premierul, cât și președintele Ucrainei au apreciat în mod deosebit și sprijinul și interesul părții române pentru a putea să ridicăm relațiile la un alt nivel și să identificăm în continuare soluții de sprijin, fiind desigur atins și subiectul în care România va fi implicată în procesul de reconstrucție.

Premierul Şmîhal, cât și și președintele Zelenski și-au exprimat disponibilitatea și, în momentul în care va exista o proiecție de plan, vom dezvolta în mod bilateral modalitățile în care România va participa la procesul de reconstrucție. Este de asemenea important de subliniat - am oferit disponibilitatea ca parte din companiile ucrainene care nu își mai pot desfășura activitatea pe teritoriul Ucrainei să poată să se reloce temporar pe teritoriul României. A fost o propunere foarte bine primită.”, a mai spus prim-ministrul Ciucă.