International
Premierul finlandez a cerut din nou Ungariei să ratifice cererile de aderare a Finlandei și Suediei la NATO
Sursa: EPA/ANDY RAIN Marți, premierul finlandez Sanna Marin a solicitat din nou Turciei și Ungariei să aprobe cât mai curând posibil cererile de aderare la NATO ale celor două țări scandinave, Finlanda și Suedia, informează Agenția de Presă Reuters, citată de ziarul ungar "Népszava".
Au rămas doar doi membri NATO ale căror parlamente nu au ratificat documentele. "Toate privirile se îndreaptă spre Turcia și Ungaria. Așteptăm să ne ratifice cererea, de preferință mai devreme decât mai târziu", a spus Sanna Marin cu o iritare simțitoare la o conferință de presă susținută marți, la Helsinki, la care au participat, printre alții, Katrin Jakobsdottir, Jonas Gahr Stoere și Ulf Kristersson, premierii Islandei, Norvegiei și Suediei. Iritarea premierului Sanna Marin este de înțeles în contextul în care protocolul de aderare la NATO al Finlandei și Suediei a fost semnat încă din luna iulie, iar de atunci cererile au fost aprobate de parlamentele a 28 din cele 30 de țări membre NATO, cu excepția parlamentelor Turciei și Ungariei. Conducerea de la Ankara s-a opus de la început aderării celor două țări la NATO. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a invocat preocupări de securitate - legate de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), declarate de UE și SUA drept organizație teroristă - și a amenințat cu folosirea dreptului de veto împotriva guvernelor premierului suedez, Magdalena Andersson, și al premierului finlandez, Sanna Marin. La un summit de la Madrid din 28 iunie, s-a ajuns la un memorandum tripartit pentru a spulbera îndoielile Turciei, dar este puțin probabil ca administrația de la Ankara să aducă în fața Parlamentului turc cazul aderării Suediei și Finlandei la NATO înainte de alegerile parlamentare din iunie 2023. Iar motivul este, pur și simplu, că Recep Tayyip Erdoğan nu vrea să pară slab.
Ce se întâmplă în Ungaria
În ceea ce privește Ungaria, dincolo de faptul că și prin neratificarea cererilor de aderare ale celor două țări, Guvernul Orbán apără interesele Rusiei, nu este destul de clar de ce nu a fost înaintată această chestiune Legislativului de la Budapesta. În timp ce Guvernul ungar asigură partenerii finlandezi și suedezi la toate forumurile străine posibile că în curând vor fi ratificate în Parlamentul ungar cererile lor, secretarul de stat responsabil pentru politica de apărare și pentru dezvoltarea apărării în Ministerul ungar al Apărării, Gáspár Maroth, a spus clar, într-un interviu acordat în luna octombrie, că în opinia sa este o isterie aderarea celor două țări scandinave la NATO. Potrivit secretarului de stat, Suedia și Finlanda se vor alătura flancului de nord al NATO, iar în aceste condiții din Turcia și până la Finlanda se va întinde o linie de front care nu poate fi contracarată militar din partea rusă și astfel se va forma o "supraputere incredibilă" pe partea NATO. Granița dintre Finlanda și Rusia are o lungime de 1.300 de kilometri. Despre ipocrizia ungară vorbește elocvent și faptul că după ce pe 3 octombrie FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat) a votat cu ușurință împotriva dezbaterii chestiunii finlandeze și suedeze, Sanna Marin a purtat o convorbire telefonică pe 21 octombrie cu Viktor Orbán și Recep Tayyip Erdoğan care ar fi asigurat-o că, în principiu, nu există niciun obstacol în calea ratificării aderării la NATO. Finlanda și Suedia au fost țări neutre timp de câteva decenii, însă conducerea lor politică a decis să solicite aderarea la NATO din cauza amenințării ruse, a atacului asupra Ucrainei din 24 februarie, notează nepszava.hu.
(Traducerea Rador)
Recomandările noastre
