Guvernul japonez a autorizat efectuarea studiilor pentru fabricarea de organe umane în corpul animalelor.
Un grup de cercetători condus de Hiromitsu Nakauchi, genetician de la Universitatea Stanford din Statele Unite susţine că acest lucru este posibil prin implantarea celulelor stem umane numite iPS în embrioni de animale modificaţi.
iPS au capacitatea de a produce orice fel de celule, în funcţie de zona corpului în care sunt implantate şi astfel pot servi drept bază pentru crearea unui anumit organ.
Aprobarea guvernului japonez vine după ce iniţial a refuzat o astfel de experienţă, şi au cerut cercetătorilor să distrugă în termen de 14 zile embrionii în care au fost introduse celulele umane şi a interzis implantarea embrionilor de acest tip în uterul animalelor.
„Au trecut aproape zece ani, însă acum putem începe experimentul”, a declarat bucuros Nakauchi
Cercetătorul va dezvolta embrioni de animale (şoareci, şobolani sau porci) care nu au un anumit organ, cum ar fi, de exemplu, pancreasul. Celulele iPS umane care se vor multiplica pentru a forma pancreasul lipsă vor fi apoi implantate.
Embrionii vor fi apoi introduşi în uterul unui animal unde teoretic s-ar dezvolta până ce vor genera un pancreas uman funcţional.
Cercetătorii deja au obţinut unele rezultate în acest sens, cum ar fi crearea pancreasului de şoarece în şobolani. Aceste organe reimplantate la şoareci au funcţionat bine şi au reglat nivelul de glucoză la şoarecii diabetici.
„Deşi am reuşit să realizăm studii care dovedesc acest concept cu ajutorul rozătoarelor, traversarea distanţei genetice dintre oameni şi porc nu este uşoară. Studiul este abia la început. Nu vă aşteptaţi să generăm organe umane într-un an sau doi”, a spus Nakauchi
Acest proces naşte întrebări etice complexe, în special teama că nu este în totalitate posibil de ştiut cu certitudine ce organe vor produce celulele iPS umane în corpul animalelor.
Eticii sunt îngrijoraţi de faptul că himerele cu creier uman sau dotate cu celule reproducătoare umane pot pune probleme serioase cu privire la adevărata natură a animalului testat.
Însă, experţii au subliniat că este greşită calificarea procesului drept o creare a hibrizilor om-animal.
Doctorul M. William Lensch, consilier de strategie la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, a explicat că există o mare diferenţă între „hibrizi şi himere”
„Într-un hibrid om-animal, jumătate din ADN-ul fiecărei celule ar fi de natură umană, iar cealaltă jumătate de natură animală, spre deosebire de o himeră animal-om, care conţine un amestec de celule animale în întregime animale şi altele întregime umane”, a mai spus specialistul adăugând că ”este important să se folosească termenul adecvat”, a spus doctorul M. William Lensch
Nakauchi a dat asigurări că echipa sa va fi extrem de precaută pentru a nu pune capăt vieţii embrionilor la început.
„Vom avea două etape de control în timpul dezvoltării embrionare a himerei”, a precizat Nakauchi.
”În fiecare etapă vom verifica prezenţa sau absenţa celulelor umane în creier. După ce ne asigurăm de absenţa lor, vom trece la următoarea etapă”, a spus Nakauchi, potrivit agerpres.ro