Prima hartă care arată ce locuri aleg oamenii străzii din Paris pentru a se adăposti a fost realizată de Atelierul Parizian de Uranism (Apur). Pornind de la cifrele referendumului de anul trecut, s-a stabilit că cei 5.000 de vagabonzi preferă, în special, zonele nordice şi de est ale capitalei Franţei.
În zona de nord s-a găsit şi cel mai mare număr de români care trăiesc pe străzi, în timp ce, în partea de sud a oraşului s-au descoperit cei mai mulţi copii care se refugiază în canale.
Situaţia generală arată că numărul persoanelor care nu au o locuinţă şi care locuiesc pe străzile din Paris este în creştere. Numărul femeilor este mult mai mare decât cel al bărbaţilor, iar fenomenul se accentuează de la an la an, mai spun cei de la Apur.
Studiul este o premieră pentru capitala Franţei, iar harta a fost întocmită pe baza informaţiilor primite de la poliţie şi de la asistenţii sociali. S-a evidenţiat că din numărul total al oamenilor străzii din Paris, jumătate sunt cetăţeni francezi, jumătate fiind străini.
În nordul Parisului, preferat de români
În cel de-al X-lea arondisment (împărţire administrativ-teritorială a Parisului, similară cu sectoarele din Bucureşti), cea mai mare concentraţie de persoane care locuiesc pe străzi este de-a lungul canalului Saint Martin. Este vorba, în special, despre cetăţeni afgani. În zona La Chapelle se reunesc, în special, africanii (din Eritreea, Somalia, ori Sudan), fiind număraţi aproximativ 60 de persoane. Românii au preferat Porte de Pantin. Tabăra a fost înlăturată de autorităţi, dar realizatorii studiului analizat de "Le Figaro", consideră că este posibil ca aceştia să reapară în zonă.
De departe, ce mai mare concentraţie de oameni ai străzii s-a evidenţiat în jurul gării de Nord şi de Est.
Autorităţile din Paris se mai plâng de faptul că în nordul Parisului este puternic dominat decât restul zonelor din capitala Franţei. Tocmai de aceea, aici s-au găsit şi cei mai mulţi toxicomani. În Paris lucrează un grup de asistenţi sociali care monitorizează cu atenţie situaţia persoanelor fără locuinţe, tocmai de aceea au o evidenţă detaliată cu privire la numpărul cuplurilor, a femeilor însărcinate, a persoanelor cu handicap etc. În studiul realizat de Apur s-a mai arătat că, în rândul vagabonzilor din Paris, migraţia dintr-o zonă a oraşului în alta este slabă. Odată stabilite într-un loc, aceste persoane tind să se instaleze acolo. Un exemplu în acest sens este pădurea Vincennes, situată în colţul de sud-est al Parisului. În acest loc s-au stabilit aproape 200 de persoane, "aproape un sat", după cum descriu realizatorii studiului. "Unele cupluri s-au instalat aici de peste zece ani şi, în timp, au reuşit să-şi ridice cabane care le oferă un trai destul de confortabil."
În estul Parisului, vagabonzii au preferat, până de curând, zona celebrelor Hale. Însă, din cauza şantierului din apropiere, oamenii străzii s-au reorientat spre parcuri şi grădini. Majoritatea vagabonzilor preferă să doarmă peste noapte în parcuri, ori la secţia de urgenţă a spitalului Saint-Antoine, unde se simt mai în siguranţă. Alţi vagabonzi s-au regrupat în zona Bastille.
Cei care s-au stabilit în estul Parisului, dar nu vor să doarmă sub cerul liber, preferă pasajele subterane. Aici au fost număraţi 1.300 de oameni ai străzii, dintre care 50% bărbaţi, cu vârsta între 40 şi 60 de ani. Cei care au analizat estul Parisului au mai evidenţiat că, în ultimul an a crescut şi numărul tinerilor. Astfel, între 15 şi 20% dintre aceştia având vârsta de 18-25 de ani. Cauza acestui fenomen este sărăcia, care conduce şi la destrămarea familiilor.
Condiţii mai bune pentru vagabonzii din sud
În sudul Parisului, cea mai mare concentraţie de oameni ai străzii este în jurul Pieţii Italia. În cel de-al XIII - lea arondismen sunt aproape 25% din adăposturile pariziene pe care cei fără locuinţe le pot folosi pe timpul nopţii. O parte dintre dispun de duşuri, vagabonzii pot bea o cană caldă de cafea şi pot găsi un asistent social. Multe alte arondismente nu au, însă, bugete pentru astfel de adăposturi. În sudul Parisului s-au găsit şi cele mai multe persoane în vârstă, pentru care pensia lunară este insuficientă pentru a plăti o chirie. În această zonă au fost recenzaţi 900 de oameni fără adăpost, dintre care 30% au probleme psihologice.
În vest, cei mai puţini oameni ai străzii
În vestul Parisului, în pădurea Boulogne, se numărau, în trecut, 20, cel mult 30 de persoane fără adăpost. Acum, numărul acestora a ajuns la 80 de persoane. Aici s-a găsit un număr mare de tunisieni. La nivelul zonei de vest a Parisului, însă, numărul vagabonzilor este în scădere. Polonezii s-au regrupat în preajma muzelui Guimet. Realizatorii studiului au mai precizat că, pe timpul zilei, mulţi dintre ei ajung aici pentru a sta pe Champs-Élysées, unde fluxul mare de turişti le poate asigura un venit mai mare. Spre seara, majoritatea se retrage spre alte zone ale oraşului. O explicaţie pentru faptul că în vestul oraşului se află mai puţini oameni ai străzii este aceea că în zonă sunt mult mai puţine adăposturi de noapte, comparativ cu alte zone.