În cuvântul rostit la sărbătoarea Sfintei Parascheva de la Iaşi, desfăşurată anul acesta cu restricţii, Mitropolitul Teofan a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale şi a oferit câteva răspunsuri pentru timpurile pe care le trăim.
„Prezenţa epidemiei în viaţa noastră ne aşează în faţa unor întrebări pe care nu le putem ocoli. Nu putem laolaltă, oameni simpli şi conducători, să nu ne întrebăm de ce se întâmplă toate acestea, nu putem să nu ne întrebăm unde am greşit, ce puteam face şi nu am făcut, ce trebuia să vedem şi nu am văzut, ce trebuia să înţelegem şi nu am înţeles”, a spus ierarhul, potrivit basilica.ro.
El a remarcat că răspunsul nu poate veni decât din adânc şi atinge taina comuniunii de care mulţi dintre noi ne-am îndepărtat foarte mult. „Simţim cumva că această taină a comuniunii dintre noi este diminuată şi nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva şi noi am contribuit la aceasta. Distanţarea fizică pe care suntem chemaţi astăzi să o adoptăm reflectă în plan spiritual şi îndepărtarea de dinainte a unora de ceilalţi, copii de părinţi, soţi de soţii, soţii de soţi, dascăli de elevi, politicieni de alegători, preoţi de credincioşi sau arhierei de preoţi”.
Mitropolitul Teofan a explicat că între noi, de multe ori, s–a instalat duplicitatea care afectează grav relaţiile interumane: „Preferăm adesea schimbării noastre profunde recursul la artificii ucigătoare de suflet. Vrem să părem altceva decât ce suntem cu adevărat şi în loc să ne asumăm o pocăinţă reală să ne străduim să fim după voia Domnului, alegem adesea să apelăm la duhul lumii, la surogate care ne mutilează sufleteşte”.
„Starea de trezvie duhovnicească este înlocuită adesea de starea de apatie, simplitatea de fast, cumpătarea de excese, toate acestea făcându-ne vulnerabili şi nepregătiţi pentru încercarea prin care trecem. Sentimentul singurătăţii, mai ales, s-a cuibărit în suflete, neliniştea în inimi, am devenit suspicioşi şi neîncrezători, relaţiile dintre oameni şi instituţii s-au tensionat, iar aceste lucruri nu fac altceva decât să acentueze suferinţa şi să diminueze şansa restaurării noastre”,a adăugat el.
În acest context, mitropolitul a spus că „este necesar să conştientizăm că propriile noastre erori anterioare ne definesc parcursul actual şi să acceptăm că singuri nu vom reuşi niciodată”.
Nu se poate concepe Ortodoxia fără sfintele moaşte
De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan a reamintit că moaştele Sfintei Parascheva se află în capitala Moldovei din 1641 şi reprezintă, de atunci şi până astăzi, „cascadă lină şi curată de apă vie izvorâtă din Hristos Domnul pentru noi, însetaţii acestei lumi”.
„În vreme de bucurie şi împliniri, credincioşii au venit la racla sfintei să mulţumească, în vreme de secetă, sfintele moaşte ale cuvioasei au străbătut câmpurile aride şi ploaia nu a încetat să apară. În perioadă de ciumă sau molimă sfânta i-a primit pe toţi, i-a întărit şi i-a binecuvântat. Sunt nenumărate mărturii ale celor care au găsit lângă sfintele ei moaşte tămăduire de boală, linişte în frământare sufletească, răspuns în problemele dificile, direcţie clară în întortocheatul drum al vieţii”, a adăugat el.
Ierarhul a explicat că „astfel de mărturii sunt nebunie pentru unii; pentru duhul lumii, sfintele moaşte, ca şi toate elementele de credinţă, sunt lucruri de neacceptat”. Însă, a precizat mitropolitul, „aceasta a fost credinţa Bisericii dintotdeauna, încât nu se poate concepe Ortodoxia fără sfintele icoane sau moaşte, aşa cum nu se poate concepe fără Sfânta Scriptură sau Sfânta Liturghie, fără post, rugăciune, milostenie sau iubirea vrăjmaşilor”.
Mitropolitul Moldovei a vorbit şi despre epidemia cu care ne confruntăm şi a evidenţiat că „medicamentele, spitalizarea, protecţia în diferitele ei forme sunt esenţiale”, deoarece „ele fac parte din componenta materială a tratării bolii şi sunt absolut necesare”.
În completare, el a reamintit că în locurile de închinare omul primeşte ajutor de la Dumnezeu şi întărire în faţa bolii. „Un om cu sufletul împăcat de mulţumirea sufletească pe care o oferă participarea la un act de credinţă devine mai rezistent în faţa bolii sau, odată cuprins de boală, are mai multă tărie de a lupta împotriva ei. Creştinul adevărat ştie că încredinţarea vieţii unui Dumnezeu iubitor care a biruit suferinţa şi boala pentru el, reprezintă un izvor de tărie în faţa încercărilor vieţii”.
Pelerinajul, act de credinţă
Înaltpreasfinţia Sa a adus în discuţie şi pelerinajul ca act de credinţă şi a evidenţiat beneficiile sufleteşti şi trupeşti pentru pelerin. „În experienţa pelerinajului sunt cultivate multe virtuţi. Pelerinul renunţă la sine şi la confortul vieţii obişnuite simplificându-şi pentru câteva clipe viaţa, iar simplitatea aceasta îl odihneşte, îl face mai rezistent. Păşind pe cale, pelerinul se oferă să ajute pe alţii, să se deschidă către semeni şi să se ofere pe sine lui Dumnezeu. El îşi aşază viaţa sub un semn şi un sens mai înalt, păşind în lumina acestui sens câteva zile.
”Toate acestea ne arată că pelerinajul reprezintă o ipostază minunată a vieţii spirituale, în care sentimentul de apartenenţă la comunitatea de credinţă sporeşte. De aceea, pelerinajul intensifică efectele benefice pe care le are viaţa de credinţă asupra sănătăţii”, a explicat mitropolitul.
Mitropolitul a rugat-o pe Sfânta Cuvioasă Parascheva să fie aproape tuturor şi să ofere ajutor mai ales celor din spitale. De asemenea, ierarhul a îndemnat la respectarea normelor sanitare.
„Nădădjduim ca prin rugăciunile cuvioasei să primim iertare de la Dumnezeu pentru tot ce am greşit ca neam, ca slujitori ai Bisericii, ca demnitari şi dregători. Rugăciunea noastră se îndreaptă spre Dumnezeu, în mod special pentru cei din spitale, bolnavi sau cadre medicale, acolo unde situaţia este mai grea pe zi ce trece. Îi putem ajuta cu rugăciunea, cu măsuri de precauţie pentru a nu ajunge acolo, noi sau cei de lângă noi, pentru a nu îngreuia şi mai mult situaţia”, a transmis acesta.
Sfânta Liturghie a fost oficiată pe un amplasament în faţa Catedralei Mitropolitane. Împreună cu Mitropolitul Teofan au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.