Adormirea Maicii Domnului este unul dintre Praznicele Împărăteşti ale ortodocşilor. Ridicarea la Cer i-a fost anunţată Sfintei de către Gavriil.

Ridicarea Maicii Domnului la Cer este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creştinortodox. Pentru credincioşi, sărbătoarea înseamnă, pe lângă pelerinaj, rugăciune şi iertare. Istoria unui moment biblic Cu trei zile înainte ca Maica Domnului să se ridice la Cer, Iisus Hristos l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil să-i dea Sfintei Marii vestea adormirii ei. Spre deosebire de Buna Vestire, când căpetenia îngerilor purta în mână o floare de crin, simbol al purităţii, de data aceasta Gavriil a ţinut o ramură de finic. Cu ramuri de finic fusese primit şi Iisus Hristos, la intrarea în Ierusalim, înainte de Patimi, Moartea pe Cruce şi Înviere. Maica Domnului, aflând că va merge la ceruri şi îşi va reîntâlni Fiul iubit, şi-a gătit casa cu lumânări şi tămâie, apoi s-a dus să se roage pe Muntele Măslinilor, acolo unde se rugase şi Hristos înainte de Patimi. Când Maica Domnului se închina, toţi măslinii şi ceilalţi copaci de pe munte se înclinau până la pământ. Bolnavii s-au vindecat Apoi, întorcându-se acasă, s-a petrecut un cutremur mare. Iar Maica Domnului le-a chemat pe mironosiţe şi pe celelalte prietene şi le-a anunţat vestea adormirii sale. Momentul este urmat de o nouă minune: s-a pornit un vânt mare, aducător de nori. Iar pe nori au fost aduşi la casa Maicii Domnului, din toate zările unde fuseseră trimişi la propovăduit, cei 12 apostoli. A lipsit, ca şi la Înviere, numai Apostolul Toma. După ce şi-a luat rămasbun de la toţi, Maica Domnului şi-a făcut semnul crucii, s-a urcat în pat şi şi-a dat duhul. În acel moment, toţi orbii, muţii, ologii, bolnavii care, între timp, prinzând de veste, se adunaseră în jurul casei, s-au vindecat în mod minunat de toate beteşugurile. Apostolii au luat patul pe care se găsea trupul Maicii Domnului pentru a-l duce să-l îngroape în grădina Ghetsimani. Oamenii cântau ţinând isonul îngerilor, în vreme ce în văzduh trupul adormitei răspândea un miros minunat. Cuprinşi de zavistie, câţiva iudei s-au repezit să dea jos năsălia de pe umerii apostolilor, dar cu toţii şi-au pierdut vederea. Iar unuia, care a îndrăznit să se atingă de pat, o mână îngerească nevăzută i-a tăiat braţele. V ăzându- se loviţi de nenorocire, şi orbii şi ciungul au căzut la pământ şi şi-au cerut iertare. Atunci, Apostolul Petru a luat de pe pieptul Maicii Domnului ramura de finic adusă de Arhanghelul Gavriil şi a atins ochii orbilor şi mâinile tăiate ale ciungului. Prin minune, orbii au început să vadă, iar ciungului i s-au lipit mâinile la loc. Trupul Maicii Domnului a fost îngropat în Grădina Ghetsimani. Vreme de trei zile, în jur s-au auzit fără oprire cântări îngereşti. Mormântul a fost deschis pentru Apostolul Toma După trei zile, a ajuns adus de nor şi Apostolul Toma. Întârziat din nou, după ce lipsise şi de la prima arătare a lui Iisus Înviat apostolilor, Toma s-a întristat amar. El le-a cerut celorlalţi apostoli să deschidă mormântul pentru a o vedea şi a săruta ultima dată picioarele Maicii Domnului. Încă o dată se dovedeşte că întârzierile lui Toma au fost menite să arate lucrările dumnezeieşti: deschizând mormântul, acesta a fost găsit gol, doar cu giulgiul în el, aşa cum fusese găsit şi mormântul Fiului. Iisus Hristos nu a lăsat trupul iubitei sale Maici să putrezească în pământ, ci l-a ridicat, împreună cu sufletul ei, la cer. Onomastică pentru 2,2 milioane de români Deşi Biserica spune că Adormirea Maicii Domnului nu este o sărbătoare la care să se serbeze onomastica, românii obişnuiesc totuşi să petreacă. Peste 2,2 milioane de persoane poartă numele de Maria, Marin sau derivate ale acestora, din care peste 1,8 milioane sunt femei. Cele mai frecvente prenume sunt Maria (1.386.969), Mariana (273.833), Mărioara (65.862), Mioara (31.500), Marin (117.544) şi Marian (296.396). BÂLCIURI ŞI FESTIVALURI Unde petrecem de Sfânta Maria Ziua de 15 august combină sărbătorile religioase cu cele laice. În mai toate zonele ţării sunt organizate bâlciuri şi festivaluri, la care sunt aşteptaţi să participe zeci de mii de turişti. BANAT. Festivalul Lubeniţei are loc în zilele de 15 şi 16 august la Gottlob (judeţul Timiş). Sunt organizate ateliere de sculptură în lubeniţă şi un amuzant concurs de aruncare a lubeniţei. Însă festivalul nu se rezumă la zemosul fruct. Organizatorii au pregătit şi o paradă a portului popular, un turneu de tenis şi un concert al lui Miroslav Ilic. DOBROGEA. Cea mai interesantă manifestare este Ziua Marinei Române, organizată în Portul Tomis din Constanţa. Poţi asista la concursuri cu ambarcaţiuni, sunt organizate spectacole şi jocuri sportive marinăreşti, iar seara, turiştii se pot bucura de focurile de artificii. MOLDOVA. Bâlciul de la Tecuci (judeţul Galaţi) poartă şi numele de Iarmarocul Moldovenesc. Iarmarocul organizat în zona Oborului se va desfăşura în condiţii decente: aproape toate tarabele au fost acoperite, întreg perimetrul va fi iluminat, iar câteva noi toalete au fost amplasate în zonă. Tot în Moldova, dar în judeţul Suceava, la Ciocăneşti, are loc un interesant festival al păstrăvului. Vei putea învăţa reţete de preparare a peştelui din apele repezi de munte, dar vei avea şi şansa de a face o plimbare cu pluta sau cu calul. MUNTENIA. De târgul de la Piscani au aflat cam toţi utilizatorii de internet, printrun filmuleţ difuzat de o televiziune şi postat apoi pe Youtube. "Femeile e leşinate", "e frumos la târg, dar nu prea" şi alte vorbe de duh ale participanţilor i-au făcut să râdă cu gura până la urechi pe români. Târgul are loc şi anul acesta, în localitatea aflată la 15 kilometri de Piteşti, pe drumul spre Câmpulung. OLTENIA. Bâlciul de la Tismana (judeţul Gorj) este organizat în apropierea bisericii cu acelaşi nume, într-o poiană învecinată pădurii Şarşori. În fiecare an, circa 15.000 de persoane vin să petreacă ziua de Sfânta Maria aici. Cei care participă la bâlci pot asista şi la festivalul cântecului, dansului şi portului popular gorjenesc. Cei care vin cu cortul pot campa peste noapte. TRANSILVANIA. După ce anul trecut a avut loc la Săpânţa, festivalul "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" (14-21 august) s-a mutat anul acesta la Târgu Lăpuş, în Maramureş. Pe 15 august, este organizat evenimentul "Cântări de drum despre Fecioara Maria", ce include o vizită la Mănăstirea Rohiiţa. Seara, după o vizită la biserica de lemn din Rogoz (monument inclus în Patrimoniul UNESCO), este organizat un bal cu ospăţ la Ungureni. EVENIMENTE ÎN BUCUREŞTI "Bunătăţi şi bucurii pentru Marii" În Parcul Naţional are loc Târgul "Bunătăţi şi Bucurii pentru Marii", unde, timp de cinci zile, producători şi meşteri populari din mai multe zone ale ţării vor încerca să readucă spiritul tradiţiilor româneşti. Participanţii vor putea cumpăra preparate din carne, brânzeturi, vinuri, cozonaci, miere şi turtă dulce, dar mai pot admira obiecte lucrate manual de meşterii populari. Astăzi, începând cu ora 18.00, o serie de interpreţi de muzică populară şi uşoară, precum şi ansambluri de dansatori, vor încânta publicul cu un program artistic. Ziua Marinei în Parcul Herăstrău Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement va sărbători luni Ziua Marinei în Parcul Herăstrău, unde se vor organiza mai multe evenimente. Sărbătoarea va începe cu ridicarea pavilionului în prezenţa gărzii de onoare şi a fanfarei militare, după care va urma oficierea unei slujbe religioase de comemorare a marinarilor căzuţi la datorie. Va apărea şi zeul Neptun, apoi va începe parada vaporaşelor si lăsarea la apă a ancorei de flori. Marinarii vor încheia acest program cu jocuri marinăreşti tradiţionale precum şi umplerea butoaielor cu apă. PELERINAJ Zeci de mii de credincioşi sunt aşteptaţi la slujbe în acest sfârşit de săptămână. Marile lăcaşuri de rugăciune din toată ţara au început deja procesiunile, care vor continua şi săptămâna viitoare Ca în fiecare an, cei mai mulţi pelerini sunt aşteptaţi la Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, locul în care, în ziua Adormirii Maicii Domnului, peste 200.000 de mii de credincioşi vin pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni. Anul acesta, şase înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române vor participa la marele praznic de la Nicula. Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Andrei Andreicuţ, îi va avea alături, la marea ceremonie creştină, pe episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Vasile Someşanul, episcopul Giurgiului, Ambrozie Meleacă, episcopul Caransebeşului, Lucian Mic, episcopul Severinului şi Strehaiei, Nicodim Nicolaescu, şi episcopul Devei şi Hunedoarei, Gurie Georgiu. Slujbele mari vor începe mâine seară Soborul de ierarhi bisericeşti va oficia, mâine seară, de la ora 18.00, Vecernia cu Litie, la finalul căreia episcopul Giurgiului va rosti o predică. La ora 21.30, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului va fi scoasă din biserica mănăstirii şi aşezată pe altarul de vară, unde se va oficia Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului. Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula a fost pictată pe lemn de brad, în anul 1681, de preotul Luca, din localitatea Iclod. Icoana este cunoscută mai ales pentru puterile ei vindecătoare. Preoţii şi credincioşii spun că sunt mulţi oameni care s-au tămăduit de boli incurabile, iar celor care s-au rugat la Dumnezeu să-i binecuvânteze cu prunci, Dumnezeu le-a dat prunci. Pe 15 august, în fiecare an, biserica Mănăstirii Nicula este înconjurată de pelerini în coate şi genunchi, ca jertfă pentru iertarea păcatelor. Lăcaşul mic din lemn, care datează din secolul al XVII-lea, a adăpostit icoana făcătoare de minuni până în anul 1898, când a fost mutată în biserica mare. Luni, în ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată de înalţii ierarhi ai BOR începând cu ora 9.00, cuvântul de învăţătură urmând să fie rostit de IPS Andrei Andreicuţ. Şi în acest an, tradiţionala procesiune a credincioşilor de confesiune greco-catolică spre biserica de acest rit din satul Nicula va fi condusă de episcopul de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. Paza şi ordinea vor fi asigurate de 200 de jandarmi şi de 120 de poliţişti. Echipaje ale Ambulanţei şi SMURD se vor afla la Nicula, precum şi o autospecială a pompierilor. Hramuri în toată ţara Slujbe dedicate Adormirii Maicii Domnului şi alte procesiuni grandioase vor avea loc în toate mănăstirile care au ca hram această sărbătoare. La mănăstirea Curtea de Argeş, din judeţul Argeş, credincioşii sunt aşteptaţi să participe la slujbe chiar de mâine. Alte locaşuri de cult care au ca hram Adormirea Maicii Domnului sunt Mănăstirea Frăsinei, din judeţul Vâlcea, mănăstirile Humor şi Putna, din judeţul Suceava, mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ sau mănăstirea Ţigăneşti din Ilfov.