Cea mai rară medalie a Jocurilor Olimpice. Fascinanta poveste a lui Lawrence Lemieux

Lawrence Lemieux a demonstrat că adevăratul spirit olimpic nu este doar despre câștigarea medaliilor, ci și despre demonstrarea valorilor umane fundamentale de curaj, altruism și solidaritate.

Prin urmare, povestea sa rămâne una dintre cele mai inspiraționale și emoționante din istoria Jocurilor Olimpice. Astfel, ne amintește că cei mai mari campioni sunt adesea cei care pun pe primul loc compasiunea și umanitatea.

Lemieux  premiat cu cea mai rară medalie

Lemieux a crescut navigând pe lacurile din vestul Canadei. A devenit atât de priceput încât, în adolescență a câștigat numeroase competiții în toată America de Nord. Abil și sigur pe el, Lemieux, în vârstă de 33 de ani, și-a câștigat cu ușurință un loc în echipa olimpică a Canadei din 1988, concurând în competiția de navigație din clasa Finn.

În dimineața zilei de 24 septembrie, apele din Pusan, Coreea de Sud, erau calme, iar vântul sufla cu 10 până la 15 noduri, fiind condiții de navigație aproape ideale. Competițiile olimpice de yachting cuprind șapte curse, iar primele patru s-au desfășurat fără probleme. Atunci Spaniolii Jose Luis și Peter Holmberg, din Insulele Virgine, au preluat un avans confortabil. Rândul lui Lemieux a venit în cursa a cincea, când vântul s-a întețit până la o viteză periculoasă de 35 de noduri.

Luptând cu vântul, Lemieux a luat-o înainte, fiind pe punctul de a obține locul doi în cursa a cincea. Cu toate acestea, el a abandonat cursa când a depășit o barcă răsturnată care concura pentru Singapore în clasa 470. Membrii răniți ai echipajului ambarcațiunii, Shaw Her Siew și Joseph Chan, se aflau în apele agitate. Chan fusese aruncat la aproape 25 de metri de ambarcațiunea sa, iar Siew reușise să se agațe de carenă.

Sportivul a terminat cursa pe locul 22

Lemieux a întors barca și s-a îndreptat spre Chan, care era prea grav rănit pentru a se urca la bord. Lemieux l-a târât pe Chan în ambarcațiunea sa, apoi s-a întors și l-a salvat pe Siew. Lemieux și-a întors barca împotriva vântului și a menținut-o stabilă până când a sosit o barcă de patrulare. Aceasta i-a preluat pe marinarii singaporezi. El a reluat apoi cursa. Terminase pe locul 22 într-un pluton de 32 de ambarcațiuni. Cu toate acestea, International Yacht Racing Union a decis să îi acorde lui Lemieux locul al doilea în cea de-a cincea cursă. Locul reprezenta poziția în care se afla atunci când a deviat de la curs.

Lemieux nu a câștigat medalia pentru care a concurat cu atâta sârguință. Cu toate acestea, la ceremonia de decernare a premiilor, președintele Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio, l-a lăudat pe Lemieux pentru actul său eroic. „Prin sportivitate, sacrificiu de sine și curaj, întruchipați tot ceea ce este corect pentru idealul olimpic”, a spus Juan Antonio.

Larry Lemieux nu a urcat niciodată pe un podium olimpic în timpul carierei sale de navigator. Cu toate acestea, deține cel mai rar premiu olimpic existent „medalia Pierre de Coubertin”. Doar 17 sportivi au primit vreodată această medalie.  Premiul este oferit de Comitetul Olimpic Internațional (CIO) pentru a-i recunoaște pe cei care impresionează. Precum și pe cei care dau dovadă de spirit sportiv la Jocurile Olimpice.

Fiecare dintre aceste 17 medalii a fost acordată în circumstanțe foarte diferite. Cu toate acestea, unele dintre ele au rezultat, în mod special, din momente dramatice care ar putea rivaliza cu orice victorie sau medalie de aur. Prin urmare, aceasta este povestea eroismului de care a dat dovadă un marinar canadian în plină competiție la Jocurile din 1988.

Larry nu voia să piardă

Înainte ca Larry Lemieux să devină un marinar desăvârșit, acesta juca tenis de masă încercând să câștige drepturi de laudă de la cei șapte frați mai mari ai săi.

Larry a fost unul dintre cei mai rapizi la coborârea vântului din clasa Finn. Competitivitatea lui făcea ca antrenamentele să fie dificile și distractive, uneori ajungând să fie mai solicitante decât cursele, din simplul fapt că nu voia Larry să piardă.

În anii 1980, personalul de sprijin și antrenorii nu aveau voie în cercul de curse, care măsoară aproximativ 3 km în diametru, pentru a-i ajuta pe sportivi. Astfel, pe 24 septembrie 1988, comitetul de curse a oferit permisiunea antrenorilor să salveze marinarii în cazul în care acest lucru este necesar.

La 1 ianuarie 2021, World Sailing a revizuit unele reguli, declarând că: „O barcă, concurent sau persoană de sprijin trebuie să acorde tot ajutorul posibil oricărei persoane sau nave aflate în pericol”.

La acea vreme, Lemieux, care a concurat la Jocurile Olimpice din 1984 și a câștigat argint la campionatele mondiale din 1990, a fost al doilea sportiv laureat în istoria Olimpiadelor.

Urcarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului

Urcarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la Jocurile Olimpice reprezintă, probabil, apogeul excelenței sportive. Pentru un atlet, nimic nu poate fi mai măreț. Prin urmare, la Jocurile Olimpice din 1988 de la Seul, pentru Lemieux miza era mare. Sportivul nu reușise să urce pe podium la Jocurile din 1984.

Lemieux a trebuit să parcurgă un drum lung pentru a obține un loc în categoria Finn. Poziție  pe care o ratase cu patru ani înainte, când terminase pe locul 13 la clasa Star. După ce și-a început cariera cu zece ani înainte de Jocurile de la Seul, canadianul părea pregătit să atingă apogeul în Coreea de Sud.

„Distanța dintre el și barcă era destul de mare, iar barca plutea în derivă mai repede decât putea el să înoate. Și dacă nu puteam vedea acele marcaje portocalii mari, cine ar fi putut vedea un căpșor care se agita în apă? Ar fi fost pierdut pe mare”, a declarat Lemieux.

„A trebuit să iau o decizie și, odată ce am realizat dinamica problemei, nu a mai fost nicio îndoială”, a adăugat el. Ca urmare, Lemieux a decis să devieze de la cursul său, reușind să ajungă la ambarcațiunea avariată.

Lemieux a pierdut ceva la care și-a petrecut întreaga viață muncind. Cu toate acestea a reușit să facă un lucru mai uman și anume să salveze vieți. „Prin spiritul tău sportiv, sacrificiul de sine și curajul tău. Întruchipezi tot ceea ce este în regulă cu idealul olimpic”, a declarat la acea vreme Juan Antonio Samaranch.