Sarmalele sunt consumate de majoritatea românilor, dar puțini știu de unde provin ele și de ce sunt atât de importante pentru țara noastră. Un cunoscut sociolog a dezvăluit și în ce perioadă trebuie gătite.
Adriana Sohodoleanu, sociolog și pastry chef, și Cosmin Dragomir, jurnalist și istoric culinar, au dezvăluit adevărata poveste a sarmalelor. Mulți români le gătesc, dar puțini știu când trebuie servite și cum au apărut ele în țara noastră.
„Sarmalele sunt și românești, așa cum sunt și ale multor popoare. Sunt comfort-food și mâncare ceremonială, sunt mâncare de trecere, sunt inevitabile la botezuri, înmormântări și nunți sau în cadru creștin de sărbătoare, de Paște sau de Crăciun. Le faci când găzduiești pe cineva, când îți vine cineva în ospeție, când îți vin copiii acasă. De obicei, nu prea te apuci să faci marți la prânz sarmale“, a explicat Cosmin Dragimir, jurnalist și istoric culinar.
Ei au mai declarat că sarmalele au devenit de neînlocuit de pe mesele românilor pentru că au fost gătite la cele mai importante evenimente și în cele mai frumoase perioade. „Orice mâncare care readuce trecutul devine importantă și cred că sarmalele sunt atât de importante în panteonul culinar românesc și pentru că au fost cu noi la toate evenimentele: și la mese festive, dar și la nuntă, botez, înmormântare. Sunt întotdeauna acolo să-ți amintească de familie, de cei pe care îi ai lângă tine, de cei care au pregătit sarmalele sau de cei care le făceau înainte. Și sunt acel preparat care asigură această continuitate între cei care au fost și cei care vor fi“, a completat sociologul Adriana Sohodoleanu.
Unde au apărut prima oară sarmalele
Sarmalele au apărut pentru prima dată în Asia, dar au devenit faimoase și în țările nordice, Grecia și Argentina. Fiecare țară are o rețetă specifică. „Le mâncăm calde, în general. Față de Imperiul Otoman și de Balcani le-a schimbat un pic rolul sunt fel principal, nu antreu. Mâncăm 4-5, cu mămăligă, ardei iute și smântână, e o masă completă care ne place mult“, a spus acesta.
foto: commons.wikimedia.org
Istoricul culinar a mai explicat și de ce sarmalele sunt gătite diferit în anumite zone, dar și cum au ajuns ele o mâncare festivă în aproape toată lumea.
„Sunt versatile, deși, de Crăciun, le facem pe cele clasice, fie că vorbim de varză murată, fie că vorbim de frunză de viță-de-vie. Pe teritoriul României au câteva variațiuni surprinzătoare. Avem «cuibul» bucovinean de sarmale, care înseamnă 4-5 sarmale, cu umpluturi diferite – carne de porc, vită, rață, orez cu ciuperci – iar dacă ai putea să le învelești și în 4-5 frunze diferite ar fi și mai fastuos, dar e mai complicat iarna. Le învelești într-o frunză mai mare și așa le gătești, așa le servești.
În Sud, un preparat festiv de Revelion este rața umplută cu sarmale, care se făcea în țest, înainte. E o rață întreagă și în mijlocul ei găsești o surpriză, ca la ouăle de ciocolată. E un preparat festiv, e ca un tort sărat. Tot în zona Olteniei sarmalele se consumă în mod tradițional cu piftie, e acest contrast cald-rece. E un obicei care vine din farfuriile date de pomană, la pomenile de post se puneau fasole și varză călită pe aceeași farfurie, iar la cele de dulce o sarmale fierbinți și piftie“, a mai spus Cosmin Dragomir, potrivit Adevărul.