Cine merge în Turcia vede, încă de la graniță, un portret imens cu un domn elegant. Același portret se regăsește și pe lirele turcești și peste tot în Turcia. Este vorba de Mustafa Kemal Paşa, cunoscut în istorie ca „tatăl turcilor” sau Kemal Ataturk.

După mutarea sa în Turcia, Ataturk a luptat în mai multe războaie, a avansat în politică, până când a ajuns președintele Turciei. Republica Turcia a fost fondată pe 29 octombrie 1923 iar Kemal a fost ales primul președinte al țării. În practică a fost un dictator moderat, deși a impus multe reforme cu caracter democratic. În 1932, în cadrul unei recepții, un tânăr jurist l-a abordat pe Mustafa dorind să-i citeze opinia unui anumit autor italian care îl descria pe liderul turc ca fiind un dictator. Ca replică, Kemal i-a răspuns, zâmbind, următoarele: „Greșește, dacă aș fi ceea ce susține el, tu n-ai îndrăzni să mi-o spui”.

Cum a înlocuit Ataturk fesul turcesc cu pălăria elegantă

Cu toții știm celebrul fes soșu, cu moț negru, specific turcilor încă de pe vremea sultanilor. Absolut toți bărbații îl purtau. Asta până a venit Ataturk la conducerea Turciei, croit să-i modernizeze pe turci. Astfel, Ataturk a intervenit până și în stilul vestimentar al poporului său.

Era o ţinută imitată în timpul carnavalului european, iar fesul era subiectul tuturor ironiilor din Europa. Într-o zi, Kemal pașa a declarat fesul ca o podoabă reprobabilă. Astfel, și l-a dat jos de pe cap și a apărut, în public, la o festivitate la care participau şi reprezentanți ai bisericii musulmane, cu o pălărie elegantă pe cap. Turcii care erau de față au fost de-a dreptul revoltați. Apoi s-a afișat din ce în ce mai des în public purtând costume elegante londoneze și pălării.

Cu toate acestea, nu se găsi nimeni care să-l imite. Ba din contra, s-au găsit destul de mulţi care în public îl atacau pe capul statului pentru această inovaţie pe care ei o socoteau dăunătoare. Şi atunci începu „războiul fesului”.

Fesul turcesc a fost numit ilegal. Cine îl purta era aspru pedepsit

O lege a adunărilor naţionale a decretat fesul ca fiind ilegal. Agenții de poliție erau obligați să confiște fesurile turcilor chiar și cu forța. Cine se împotrivea, era aspru pedepsit. Unii turci au fost chiar și omorâți din cauza faptului că nu au vrut să renunțe la fes.

Credincioşii musulmani, fatalişti după cum le este firea, n-au mai avut ce face şi au trebuit să cedeze sugestiilor vestimentare ale lui Ataturk.

Cum a emancipat Ataturk femeile din Turcia

Odată cu hainele de carnaval, a dispărut şi mentalitatea învechită a turcilor care s-au înregimentat apoi cu vioiciune în civilizaţia europeană. Al doilea punct însemnat al revoluţiei kemaliste e fost emanciparea femeii. De unde până atunci ea era condamnată la închisoarea rareori aurită a haremului, fiind complet exclusă din viaţa statului şi lipsită chiar de cea mai rudimentară cultură, Kemal Ataturk a smuls-o robiei, făcând-o utilă societăţii, scrie Dosare Secrete. Astfel, femeile din Turcia au început să aibă și ele personalitate. De asemenea, vălul islamic, obligatoriu până atunci, a fost declarat aleatoriu, femeile nemaifiind obligate să îl poarte.

În scurt timp, femeile din Turcia au reuşit să se plaseze pe primul plan în mai toate profesiunile care până atunci erau domenii exclusive ale bărbaţilor. Astfel, femeile au început să dezvolte carieră în justiție, arhitectură sau medicină.

Ataturk s-a născut la Salonic, în Nordul Greciei de azi

Mustafa Kemal Paşa, cunoscut în istorie ca „tatăl turcilor” sau Kemal Ataturk s-a născut la Salonic, în 1881. A urmat cursurile Academiei militare, unde s-a concentrat pe studiul materiilor de specialitate, dar și pe studiul politicii. A învățat franceza, apoi germana, fiind atras de ideile occidentale. În cadrul academiei militare și-a dezvoltat unele vicii precum alcoolul, tutunul, femeile sau jocul de cărți, deși acestea nu i-au afectat dezvoltarea academică sau militară.

Prin urmare, rezultatele sale i-au asigurat admiterea la Academia Otomană de Război (Harp Akademisi) - oglinda Academiei Prusace de Război (Kriegsakademie). A terminat al cincilea din cei 43, pe 11 ianuarie 1905, fiind numit căpitan de stat major în cadrul corpului statului major general.