Evenimentul Zilei > EVZ Special > Povestea fabuloasă a TEZAURULUI LYSIMACH, demnă de un film poliţist. O lovitură de 4 milioane de euro cu AURUL DACILOR de la Sarmigezetusa
Povestea fabuloasă a TEZAURULUI LYSIMACH, demnă de un film poliţist. O lovitură de 4 milioane de euro cu AURUL DACILOR de la Sarmigezetusa

Povestea fabuloasă a TEZAURULUI LYSIMACH, demnă de un film poliţist. O lovitură de 4 milioane de euro cu AURUL DACILOR de la Sarmigezetusa

Cei patru hoţi îşi vindeau marfa la un hotel din Timişoara. Traficanţii de comori le transportau la Viena, apoi luau calea marilor case de licitaţii din lume. Aurul lui Lysimach a apărut la vânzare în Germania şi Statele Unite. Banii erau spălaţi în România sub formă de afaceri noi şi investiţii imobiliare. Doar 28 de monede din comoara de 3.600 de bucăţi de aur au fost recuperate de statul român.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat astăzi că procurorii au finalizat o nouă anchetă referitoare la fenomenul braconajului arheologic din Munţii Orăştiei. Dosarul este instrumentat tot de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba şi este al patrulea de acest gen.
Poveste cu vechime

Conform procurorilor, Darius Liviu Baci, Mircea Mihăilă, Florin Sebastian Zvîncă şi Romică Hîndorean ar fi descoperit adevărate comori în apropierea unora dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.
Este vorba, conform comunicatului Parchetului general, despre un tezaur de 3.600 de monede Lysimach, Pharnakes şi Asande, estimat la aproape 3,8 milioane de euro şi care cântăreşte aproximativ 30 de kilograme, sustras în 1998 din zona numită „Şesu Căprăreţei", situată în apropierea de Sarmizegetusa Regia.

Cei patru mai sunt acuzaţi că, în perioada 2002 – 2003, au găsit şi un colier de aur cu pandantive, precum şi o pereche de cercei de pe vremea dacilor, la cetatea antică de la Căpâlna. Valoarea acestei „capturi" (tezaur recuperat de stat între timp) este de aproximativ 100.000 de euro. Pe lista obiectelor considerate a fi parte din de patrimoniul naţional pe care aceştia le-ar fi găsit şi traficat se mai regăsesc 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, găsite în 2000, aproape de satul hunedorean Dâncu Mare.
Anchetatorii spun că aceştia acţionau ajutaţi de detectoare de metale, dar şi de „călăuze" provenite din satele din zonă.
Acuzaţi că au „spălat" 3 milioane de mărci

Darius Liviu Baciu, Mircea Mihăilă şi Romică Hîndorean sunt acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor, în timp ce acuzele aduse lui Florin Sebastian Zvîncă sunt de fals în declaraţii şi spălare de bani.

Surse din cadrul echipei de anchetă declară pentru EVZ că, după ce au descoperit comorile, inculpaţii ori le scoteau ei înşişi din ţară, ori le tranzacţionau la un hotel din centrul Timişoarei, de unde un intermediar le prelua, le ducea la Viena, iar, mai departe, luau drumul altor ţări. Monede Lysimach au fost scoase la vânzare la case de licitaţie din Germania şi Statele Unite.

Conform Parchetului General, din vânzarea obiectelor de patrimoniu, inculpaţii au obţinut 3 milioane de mărgi germane, bani cu care au cumpărat o spălătorie auto, pe care apoi au modernizat-o şi au împrumutat-o frecvent cu titlu de aport social. Banii au fost folosiţi şi pentru 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină şi câteva apartamente, tot în Deva
Doar 28 dintre cele 3.600 de monede din aur au fost până acum recuperate de statul român. Pentru celelalte, autorităţile române au făcut cereri de comisii rogatorii, obiectele fiind şi sub supravegherea Interpolului. Procurorii spun că preţul unei singure monede, pleacă acum de la 700-800 de euro şi, în funcţie de cât de bine a fost realizată şi păstrată, poate depăşi limita de 1.000 de euro.
Celebrul căutător de comori Iulian Ceia s-a retras în Insula Capului Verde

Acesta este cel de-al patrulea dosar care vizează infracţiunile ce decurg din fenomenul braconajului arheologic din Munţii Orăştiei.
Primul şi, poate, cel mai spectaculos caz a fost înregistrat în 2005, când 13 inculpaţi au fost arestaţi preventiv, sub acuzaţia că au găsit şi traficat 15 brăţări dacice din aur, în valoare de aproape 7 milioane de euro, conform procurorilor.

Membrii „grupării Ceia", după numele celui considerat a fi „liderul" grupului au fost apoi eliberaţi din arest. În decembrie 2009, la Tribunalul Hunedoara (instanţa de fond), 11 dintre ei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între 7 şi 12 ani de închisoare. Sentinţa nu a rămas însă definitivă. Procesul se află încă pe rolul Curţii de Apel Alba şi se derulează greoi din cauză că procedurile de citare a unora dintre inculpaţi, care au declarat că domiciliază în străinătate, sunt extrem de greoaie. De exemplu, Iulian Ceia, a declarat mai întâi că s-a mutat în Turcia, iar la începutul acestui an a fost citat pe o adresă din Insulele Capului Verde.

33 de inculpaţi şi lista nu se opreşte aici. Dar cei mai mulţi sunt în libertate

Din primul dosar au fost disjunse altele două, cu alţi inculpaţi, însă nici în aceste cazuri nu s-a ajuns încă la sentinţe definitive.
Cu tot cu cei patru trimişi în judecată în ultimul dosar, numărul inculpaţilor ajunge la 33.
„Exista un mediu anume al celor care se ocupau cu detecţii şi săpături ilegale în Munţii Orăştiei. Inculpaţii se cunoşteau între ei. Mai avem însă mult de muncă. Trebuie să recuperăm mai multe tezaure, iar legislaţiile din unele ţări sunt mai permisive în acest sens, altele sunt mai dificile. Va veni şi partea în care noi va trebui să demonstrăm că cel puţin unii dintre cei care au cumpărat obiectele ştiau provenienţa ilicită a acestora", declară Augustin Lazăr, procurorul general – adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, cel care a coordonat cercetările în toate cele patru dosare referitoare la aurul dacic.

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: