Membrii ONG-ul "Respiro Underwater Research Society", din Constanţa, împreună cu doi ucraineni şi doi ruşi, s-au aliat să dea peste una din cele mai importante nave scufundate în Marea Neagră.

Pentru contraamiralul de flotilă în rezervă Petre Zamfir, distrugătorul rusesc Moskva rămâne un mister, chiar şi după 70 de ani de când, de serviciu fiind pe "Regina Maria", pe 26 iunie 1941, a văzut în zare navele sovietice.

Alarma de luptă venea după o noapte în care marea nu era deloc agitată. "Am văzut mai târziu o flacără lungă", povesteşte veteranul.

Singura lui supărare de azi, la câteva zile după ce membrii ONG-ului "Respiro Society" au anunţat că au descoperit în larg epava Moskvei, la vreo 20 de kilometri de ţărm, este că nici un cercetător nu vrea să recunoască scufundarea lui ca pe o victorie a militarilor români. E vorba de mândrie.

Opt ore au scanat largul

Mircea Popa, coordonatorul echipei de cercetători subacvatici ai "Respiro Society", a căutat timp de doi ani epava. Luni la rând a scanat zone întinse din Marea Neagră alături de colegii lui. În martie anul acesta, în Palau, un membru al echipei i-a întâlnit pe Julia şi Philip, doi ruşi preocupaţi, ca şi ei, de descoperirea distrugătorului Moskva. După ce Philip a ajuns acasă, i-a cooptat în aceasta aventura şi pe alţi doi prieteni, Svetlana şi Serghei, doi ucraineni care, fără vreo ezitare, s-au alăturat proiectului. Prima întalnire a avut loc la începutul lunii mai.

"Ne-am comparat hărţile şi am căzut de acord că aveam cam aceleaşi informaţii despre locul scufundării. A doua zi, ne-am împărţit în două echipe. Prognoza spunea că marea e liniştită, aşa că eu şi Serghei am ieşit în larg, iar ceilalţi au mers să se documenteze la Muzeul de Marină. S-au întâlnit cu cercetătorul Ioan Damaschin, care le-a dat mai multe informaţii".

Opt ore au petrecut în ziua aceea pe barcă, scanând fundul mării. În drum spre mal, au hotărât să arunce o privire spre barajul de mine S-10. În afara lui, Mircea şi Serghei au văzut epava. Nu poate descrie momentul în care a văzut imaginea pe laptop. "Nici n-ai timp să te bucuri. Nu ştii ce să faci mai întâi".

Întâmplarea ca un român şi un ucrainean să descopere împreună o epava celebră, parte a războiului în care naţiile lor s-au înfruntat pare mai degrabă noroc pentru Mircea. "E foarte bine că a fost aşa. Explorarea trece dincolo de conflictele de acum 70 de ani".

Dubii spulberate

Măsurătoarea facută atunci arăta că epava are aproximativ 90 de metri. "Noi ştiam că Moskva avea 127. Însă probabilitatea de a fi distrugătorul sovietic era foarte mare. Mai ştiam că, în urma exploziei, s-a rupt în două", povesteşte Mircea.

După ce au ajuns la mal, au stabilit ca la întâlnirea cu ceilalţi să nu sufle o vorbă. "Ne-am văzut cu ei, veniseră cu o groază de informaţii noi, cu hărţi, cu planuri. Au vorbit încontinuu vreo patruzeci de minute. Când s-au mai pototlit, ne-am privit şi am zis că trebuie să le spunem. A fost scurt: «Nu mai faceţi planuri, am găsit-o»".

După o altă zi în care marea a fost mult prea agitată ca să mai iasă din nou în larg, au aşteptat ziua în care au coborât s-o identifice. A doua vizită a fost pentru filmare şi fotografiere.

"Noi am investit cam 30.000 de euro în echipamente, barcă şi toate celelalte, dar sunt mulţi prieteni care ne-au ajutat în ultimii doi ani de când Respiro Society a pornit acest proiect. Au contribuit cu bani de benzină, au alocat timp preţios în lungile zile de căutari pe mare, ne-au împrumutat echipamente de filmare subacvatică, au editat filmul sau au organizat conferinţa de presă ", spune Mircea.

Cu aparatul de împrumut au reuşit, pe 7 mai, să facă fotografiile care au ajuns pe fluxul agenţiilor internaţionale. "Scufundarea a durat 25 de minute. N-am apucat să mă bucur prea mult, că s-a inundat carcasa camerei", râde Popa.

Cercetările făcute la 45 de metri adâncime îi conduc pe cei de la "Respiro Society" la concluzia că Moskva a nimerit în barajul de mine care i-au provocat explozia. "E plauzibil", spune Popa, după ce a analizat poziţia navei în adânc. O altă ipoteză a cercetătorilor este aceea că distrugătorul a fost doborât din greşeală de un submarin sovietic.

EXPLOATARE

Ce facem cu epava?

Mircea Popa spune că nicio rămăşiţă a distrugătorului Moskva nu a fost atinsă. "Am survolat epava, dar nimeni n-a intrat în ea. Toate tunurile, mitralierele sunt intacte. A fost bine conservată", povesteşte Popa.

Ce facem cu epava? Cercetătorul subacvatic crede că descoperirea poate fi exploatată în interesul turismului. Nu ştie însă când poate intra în circuitul excursiilor sub apă, asta pentru că adâncimea la care se află, 45 de metri, cere o pregătire mai avansată de scufundare. "Îţi trebuie anumite calificări care se obţin treptat".

Pe 26 iunie 1941, grupul sovietic "Harkov" – "Moskva" deschidea focul asupra portului Constanţa. În zece minute, distrugătoarele ruseşti au tras 350 de proiectile, provocând incendii la instalaţiile petroliere din port.

Câteva ore mai târziu, în urma unei explozii puternice, Moskva se ducea spre fundul Mării Neagre, într-o perdea fum. Până acum, cercetătorii n-au informaţii exacte despre cauza scufundării.