Editura Evenimentul si Capital

Povestea CADA, prima și ultima mișcare sindicală militară de după Revoluție. Imposibila democratizare a Armatei

Autor: | | 4 Comentarii | 4404 Vizualizari

Înainte să fie destructurat de Ion Iliescu și generalul Victor Atanasie Stănculescu, Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei a izbutit îndepărtarea din unitățile militare a politrucilor și ofițerilor de contrainformații. Dar pentru că deveniseră un risc major prin pretențiile lor de a identifica generalii care au reprimat Revoluția, ofi erii din CADA au plătit cu propriii epoleți prețul libertății lor de expresie.

În febra și vâltoarea civică ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989, toți românii aveau pe buze două vorbe: libertate și democrație. Chiar și Armata, oarecum compromisă în urma unor acțiuni ordonate abuziv de liderii ei, a fost virusată, contaminată, de aceste două cuvinte magice. Care Armată era, în acel moment, cu moralul în niște tranșee umede, pline de șobolani interni.

Practic, în ultimele două decenii de comunism, militarii în termen, în loc să facă instrucție, erau trimiși la depănușat știuleți de porumb, scos cartofi sau alte munci agricole, să dea cu lopata în minele din Valea Jiului, la alte corvoade în construcții civile, sau să sape cu târnăcopul la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

La rându-le, ofițerii și subofițerii erau supravegheați și terorizați de politrucii și ofițerii de contrainformații din fiecare unitate. Cine crâcnea ori primea „a treia cizmă”, adică era dat afară în șuturi din Armată, ori era marginalizat. Nu e de mirare că, imediat după Revoluție, au apărut și niște mișcări proto-sindicale, care au încercat să schimbe ceva: Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei – CADA, Acțiunea pentru Dreptate militară – ADM și, Grupul de Inițiativă pentru Democratizarea Armatei – GIDA. Evident, aceste mișcări interne nu au convenit nici noii Puteri conduse de Ion Iliescu și nici generalilor care își vedeau subminată autoritatea. Istoria a demonstrat că, în ciuda bunelor lor intenții, ofițerii care au cerut vehement democratizarea acestei instituții cu mentalitate feudală, pe atunci, au fost manipulați și folosiți, după care au fost ori trecuți în rezervă, ori au primit funcții în schimbul „colaborări” lor. Căpitanul în rezervă Valerian Stan, fost șef al Corpului de Control al Guvernului, pe timpul lui Ciorbea, și ex-membru al ADM și CADA, a fost una dintre victimele propriilor sale convingeri.

Prigonit pentru că a criticat conducerea de Partid și de Stat

Despre Valerian Stan doar cei mai în vârstă își aduc aminte că a fost șeful Corpului de Control al Guvernului Ciorbea. Puțini sunt cei care știu că Revoluția l-a prins căpitan de infanterie. Unde se afla în momentul evenimentelor din decembrie ’89? Care este povestea sa, pe scurt? Valerian Stan trage aer în piept, că are multe de spus: „În 1989 eram ofițer inspector cu protecția muncii într-un batalion de construcții din București. Acolo ajungeau, de regulă, cadrele neagreate de Partid și, mai ales de CI”. Ușor trist, Valerian Stan povestește că, de când a devenit tânăr locotenent, în 1977, n-a ezitat să vorbească deschis, critic, depre politica PCR și situația din țară: „Punctul culminant al acestei atitudini «deviaționiste» a fost în vara lui 1985 când comandantul Regimentului 2 Mecanizat din București, maiorul Gheorghe Carp, m-a chemat la el, împreună cu toți locțiitorii săi, și mi-a zis așa: «Știm noi ce atitudine ai față de conducerea de partid și de stat. Și asta o știm nu numai noi, ci și organele care trebuie!». Nu peste mult timp am ajuns la «diribau»”. Adică la munca pe șantier. Deși absolvent al Facultății de Drept, ofițerul Valerian Stan a fost ținut de MApN, până la Revoluție, pe funcții mărunte, care nu prevedeau studii superioare.

Momeala otrăvită

Chiar și după Revoluție, căpitanul (r) Valerian Stan a rămas aceeași „oaie neagră”. S-a încercat chiar compromiterea sa numai că ofițerul și-a dat seama că i se întinde o cursă și, lucru nemaiîntânit, a refuzat să ia comanda unei subunități care urma să intervină în caz de tulburare a ordinii publice la un uriaș miting care era anunțat în Capitală: „Cu câteva zile înainte de marele miting al Alianței Civice, din 15 noiembrie ’90, șeful de stat major al Regimentului 22 Tancuri din București, unde eram încadrat comandant al Batalionului de Infanterie, a vrut să mă numească comandant al unei subunități care să intervină, la nevoie. Am refuzat în scris! Vroiau să mă murdărească știindu-mi apartenența la ADM!”. Valerian Stan n-a mușcat momeala.

Și, ce face el acum? La 64 de ani, ofițerul în rezervă e încă activ: „Sunt membru în cadrul «board-ului» Fundației «Centrul de Resurse Juridice»”.

Vectorii de opinie ai CADA, ADM și GIDA

După înlăturarea regimului comunist toată lumea voia democrație. Chiar și militarii care fuseseră supravegheați constant de politruci și ofițeri de contrainformații. Au apărut, atunci, în februarie ’90, entitățile numite Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), Acțiunea „Pentru Dreptate Militară” (ADM) și Grupul de Inițiativă pentru Democratizarea Armatei (GIDA). Cea mai vocală și cunoscută dintre aceste grupări de militari nemulțumiți a fost CADA. Cine erau, sintetic, liderii, vectorii de imagine ai acestor „mișcări”? Valerian Stan scormonește prin memorie: „Cei mai importanți au fost: lt.col Surcu, maiorul Nicolae Durac, lt.col. Chiriac, lt.col. Petre Liță, maiorul Nicolae Cârligeanu și maiorul Ioan Inel. Ulterior constituirii CADA, unul dintre lideri acesteia a fos și lt.col Silviu Popescu. Dar au mai fost și alții!”.

Povestește că el a intrat în CADA în toamna lui 1990: „Eram liderul ADM și a fost nevoie ca, în timp, noi cei din din ADM și CADA să punem niște lucruri în comun. Ne-am compatibilizat principiile. Tot atunci, cele două asociații au fuzionat”.

GIDA a fost doar o inițiativă care a funcționat în interiorul „Clubului Ofițerilor” Diviziei 57 Tancuri. Valerian Stan spune: „GIDA a rămas în memoria oarecum marginală a acestu șir de atitudini a cadrelor militare și e ascociată cu inițiativa lt.col Silviu Popescu”.

Realizările CADA au determinat torpilarea ei

Generalul Stănculescu a îmbrățișat, inițial, ideile Comitetului pentru ca, ulterior, să-l torpileze. De ce? Fostul căpitan de infanterie e sigur pe el: „Le-a îmbrățișat ca să obțină postul și sperând la o eventuală imunitate pe care i-ar fi oferit-o Iliescu și FSN pentru ce făptuise la Timișoara”. Valerian Stan are certitudinea că Stănculescu a torpilat CADA pentru că, ulterior, ofițerii de bună-credință din Comitet, și mai ales cei din ADM, au considerat că este firesc să militeze pentru tragerea sa la răspundere pentru episodul Timișoara.

Totuși, CADA a avut discuții cu ministrul Apărării, generalul Stănculescu, vicepremierul Gelu Voican-Voiculescu, cu premierul Petre Roman și cu președintele Ion Iliescu. Ce s-a vorbit și ce s-a realizat? „Cu toții au arătat, de fațadă, o bună deschidere pentru că ei știau că vor putea, ulterior, să manipuleze lucrurile în așa fel încât să anihileze, măcar și numai în parte atât CADA cât și ADM. Noi și acțiunile noastre au descurajat, chiar și numai în parte, încercarea de a menține situația dedinainte de ’89. Am contribuit la desfințarea Consiliului Politic Superior al Armatei, ceea ce implica mutarea politrucilor pe alte funcții, dar și alea destul de importante. O altă izbândă a fost trecerea în rezervă a ofițerilor de contrainformații”. Stan mai adaugă că s-au făcut pași și în direcția clarificării poziției generalilor în reprimarea revoluționarilor: „Relațiile interumane au devenit mai relaxate și, chiar dacă mai târziu, promovarea și avansarea cadrelor a început să se facă pe criterii de competență și nu de vârstă și de cât ai stat în grad”.

Minciuna lui Ion Iliescu

Rares Bogdan a dat LOVITURA! Veste DEVASTATOARE pentru Liviu Dragnea inainte de alegeri

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI