Generaţia îmbogăţiţilor imediat după Revoluţie este, în general, şi generaţia marilor faliţi. Gala a făcut bani cu nemiluita din comerţul cu turcisme. Acum n-are o coajă de pâine şi stă la azil.

În anii '90, Ioan Creţu, zis Gala, avea Iaşul la picioare, îngenunchea Rusia lui Elţîn şi ajuta Banca Naţională a României să plătească salariile a mii de ieşeni. Astăzi, fostul milionar Gala îşi zice Barbu Lăutaru şi se recomandă "solist de muzică lăutărească şi de petrecere". Femeile şi jocurile de noroc l-au nenorocit. Îşi duce zilele într-un azil de bătrâni din Bucium. Iată povestea nefardată a primului privatizat din Iaşi, cel mai bogat în '90, sărac lipit pământului în 2012. Dolari peste Siberia

În 1991, Gala zbura deasupra Siberiei împreună cu prima lui nevastă. Planau de şapte ore într-un avion Antonov, zgomotos şi uriaş. Ioan Creţu, fostul şef de la ceainăria Plafar din faţa Halei Centrale din Iaşi, fuma în cabina piloţilor Aeroflot, peste capul comandantului de aeronavă. Tot echipajul îl credea "cel mai puternic om de afaceri din România". Şi, într-un fel, Gala era unul dintre cei mai alintaţi. Avea în buzunare cărămizi de bani şi cu bancnotele de 1 dolar scoase la iveală, făcea ce voia în Rusia, de la Leningrad, la Moscova până în Novosibirsk. "Le dădeam la stewardese 1 dolar şi li se holbau ochii", zice Gala, stând pe o canapea în căminul de bătrâni din Bucium. Nu le venea să creadă rusoaicelor alea frumoase că un străin are atâţia bani încât să le plătească doar pentru că zâmbesc. Oligarhii ruşi i-au propus afaceri cu blănuri lui Gala, însă milionarul nu s-a obosit să le livreze boghiuri de la CFR. Surpriza de la nuntă

Gala vizita gulagul rusesc după cum fusese sfătuit de un istoric, unul dintre oamenii de calitate pe care şi-i apropiase de când avea consignaţia "ABC - Gala Internaţional" de la Gară. Gulagul semăna cumva cu azilul de bătrâni din Bucium, doar că acolo nimeni, niciodată nu avea voie să treacă mai departe de gardurile ghimpate.

"Ruşii i-au adunat în gulag pe toţi savanţii nemţi, prizonieri de război. Au construit case de locuit, cimitire, fabrici", spune Gala, care a înţeles în Siberia cât de preţioasă este libertatea.

Din perimetrul căminului de bătrâni "Sfinţii Constantin şi Elena", Ioan Galla Creţu, zis Barbu Lăutaru (exact aşa scrie pe cartea lui de vizită), iese deseori să îşi viziteze copiii din Iaşi sau merge să cânte pe la vreo nuntă. "Şi acum, surpriza serii pentru dvs., cântă Gala de la Iaşi", astfel este prezentat nuntaşilor.

"Fac şi play-back. Eu întreb la fiecare masă ce să îţi mai cânt, iar ei îmi zic, o ştii pe asta. Când le cânt Casa părintească nu se vinde plâng toţi", povesteşte entuziasmat Gala, despre escapadele nocturne, la vârsta de 66 de ani. Acasă, în comunism

Ioan Creţu a absolvit şcoala de Comerţ, prima promoţie, şi a lucrat pe vremea lui Ceauşescu în diverse unităţi de comerţ alimentar. A ocupat posturi de gestionar, a fost pe rând şef de unitate la Gostat, la Avicola. Nu ducea lipsă de mâncare.

"Ştiţi cum era pe atunci, dădeam carne de pui contra ulei, gogoşari pentru zahăr şi tot aşa", îşi aminteşte Gala care nu crede că românii au dus-o foarte greu pe vremea împuşcatului. "Aveam o vecină care aştepta dimineaţa la lapte şi am întrebat-o de ce stă la coadă. Mi-a zis că are lapte acasă, dar vrea mai proaspăt".

Despre tranziţie şi societatea de după Revoluţie, Gala declamă sec: "În afară de libertate, restul merge prost. Dar de libertate se leagă toate". 15 Dacii

Gala a fost primul care a avut curaj să înceapă o afacere pe cont propriu în Iaşi, să o dezvolte şi să tragă foloasele. A pornit cu o investiţie de 10.000 de lei într-un spaţiu închiriat de la "Mica Industrie" unde a deschis consignaţia "Gala Internaţional" în luna mai, anul 1990. Avea 45 de ani, vârstă la care în prezent multe persoane cad în depresie. Gala abia începea să trăiască. Ieşenii mergeau în Turcia după marfă şi i-o aduceau lui, să o vândă în consignaţia care devenise Mecca magazinelor. În câteva luni, Gala adunase trei lăzi cu bani, peste 1.000.000 de lei. "Unii spun că puteam să pun mâna pe jumătate din Iaşi. Ce-i drept, aveam două baxuri umplute de bancnote de 100 de lei, albastre, cum erau pe vremea aia". Jumate de Iaşi poate că nu, dar vreo 15 maşini, cu siguranţă că putea lua. Salarii pentru CUG

Printr-o împrejurare ciudată, cum numai pe vremea miliţienilor se putea întâmpla, Gala a ajuns să împrumute BNR-ul cu 700.000 lei, bani din care au fost plătite salariile celor 2.000 de muncitori de la CUG.

"Era o criză bancară, BNR-ul nu mai avea bani şi un bancher mi-a zis să le dau 700.000 de lei", gesticulează Gala, în cămaşă albă, cu ceas de 50 de lei la mână. A primit banii înapoi de la BNR, dar asta nu avea să îl ajute în patima care pusese stăpânire pe el.

Afaceristul îmbogăţit peste noapte şi-a deschis în Tătăraşi un bar cu păcănele şi, în loc să ia banii altora, începea să fie dependent de jocurile de noroc. Toată patima ar fi pornit de la pagubele pe care i le provocaseră "prietenii". Un contabil de încredere îi furase sute de mii de lei falsificându-i semnătura. "Am intrat peste el în birou şi l-am găsit cu două coşuri pline de hârtii pe care făcea exerciţii să îmi imite semnătura. Am vrut să îl dau în judecată, dar un bancher mi-a zis să îl las în pace că e bătrân. L-am dat afară".

Altădată, un ginere i-a furat 53.000 de dolari şi 1 kg de aur. "Atunci am făcut diabet şi mi s-a albit părul. Mă uitam în oglindă şi vedeam cum sub degetele mele îmi încărunţeau tâmplele", zice Gala, fostul milionar care a învăţat să îşi facă singur injecţii cu insulină şi să îşi administreze medicamente pentru cardiopatie ischemică. Milionarul bun Ce calităţi l-au făcut pe Gala primul privatizat milionar al Iaşului? "Am avut curaj şi am dat dovadă de bunătate. Că nu e bine să fii duşmănos, să te pui rău cu toată lumea", spune Ioan Creţu care şi-a ajutat familia şi a ştiut să rămână un om agreabil, cu poftă de viaţă. Câştigă la şah, e cel mai bun din azil, cântă la nunţi o dată sau de două ori pe lună şi pierde la păcănele.

Tot nu s-a lecuit. În camera cu trei paturi, în dreptul locului său, Gala a lipit de perete câteva icoane ortodoxe, fotografii cu el invitat la emisiunea lui Măruţă şi oferta de pariuri de la campionatul european de fotbal. "Ieri am câştigat 30 de lei cu 5 lei, am pus un bilet. Să ştiţi că am fost şi la casino la Palas, am băgat 80 de lei, dar nu am câştigat decât două cireşe, adică cel mai puţin", mărturiseşte cu ciudă Gala.

Gala a ajuns şi la Happy Hour cu povestea lui, moment pe care îl consideră de maximă importanţă în viaţa lui. Acolo a şi cântat lăutăreşte FOTO: 7EST

Urechiuşele virginei

Au trecut vremurile când Gala pleca cu avionul la Bucureşti să joace la Lido, cel mai tare casino din anii ‘90. "În prima noapte am câştigat cât ar însemna azi 150 de milioane de lei şi mi-am zis, taci că merge". Dar de atunci a tot băgat la bănet fără să îşi recupereze paguba. Dependenţa de ruletă a mers mână în mână cu preacurvia. "Gabi era contabilă, făcea cafeaua, protocolul, şi m-am dat la ea. Am mângâiat-o pe la ureche. Şi-a băgat dracul coada şi am bulit-o", se destăinuie actualul Barbu Lăutaru, cel care s-a dat la o angajată cu 30 de ani mai tânără decât el. "Cum s-o las? Mi-a zis că-i virgină, că mă vrea numai pe mine". Iar într-o zi, nevasta i-a prins la iarbă verde, pe jumătate dezbrăcaţi. Soţia a obţinut divorţul şi l-a părăsit pe cel care îşi aşezase fetele la casa lor, cu nunţi memorabile şi miri de faimă regională. Mai tare ca Miliţia

În persoana fostei soţii înşelate, Gala şi-a găsit naşul. "Mi-a pus bagajele la uşă", îşi aminteşte ex-milionarul. De atunci, Gala a pribegit alături de Gabi, cea care-i fusese amantă şi care ulterior i-a devenit soţie. Au pierdut banii de pe apartament la FNI. Au ţinut împreună o tonetă în Podu Roş până anul trecut, când bătrânul a decis că, după opt ani de chirie, le este imposibil să mai plătească 1.500 de lei pe lună. El a mers la azil, fiul său în vârstă de 14 ani a ajuns în grija bunicilor, iar Gabi a plecat la muncă în Elveţia să strângă bani de o garsonieră.

Blestemul păcănelelor

Maşinile cu care Gala făcea furori pe străzile Iaşilor, apartamentul tip bunker, avioanele închiriate au devenit amintiri doar de el ştiute, ca şi cum nici nu ar fi fost aievea. "Am avut saci de bani şi s-au dus. Cred că am fost blestemat", spune Gala.

"Pe atunci era primar Emil Alexandrescu şi am aranjat cu el să cumpăr Conestul, unde voiam să fac bordel, să aduc un medic, două amfitrioane mână de fier şi fete din Chişinău. Am lucrat cu gânduri necurate". Astfel îşi explică Gala patima care îl roade dis-de-dimineaţă, când se trezeşte doar să ajungă cât mai repede la păcănele, să îşi recupereze pierderea de ieri. "Cine are dependenţă poate scăpa doar dacă îşi găseşte altceva de făcut, să îl ţină la fel de prins. Fiu-meu joacă pe calculator, măcar nu pierde bani, cel mult pierde timp".

Vrea pizza

Subliniază că se simte foarte bine în cămin, că are apă caldă zilnic. "Mâncăm carne, gogoşari, fasole bătută. Personalul este extraordinar de bun". Când era milionar Gala ridica un deget şi tot Iaşul se-ntindea la picioarele lui, acum Gala măguleşte conducerea şi face front comun cu bătrânii din azil să primească o pizza. Toate s-au dus la fel de repede cum au şi venit.

Acum trăieşte doar din amintiri. Le mai povesteşte colegilor de cameră, personalului de la azil. Cui are timp să-l asculte. Dar puţini îl şi cred. Şi totuşi, oricâte înflorituri ar avea povestea de azi a lui Gala, un lucru e cert. A fost primul privatizat al Iaşului şi, cu siguranţă, un om foarte bogat. Acum, e doar un sărăntoc. MILIONARII DE CARTON

S-au îmbogăţit din turcisme dar n-au ştiut să treacă la nivelul următor

Tranziţia de la economia centralizată la piaţa liberă a însemnat oportunităţi unice de îmbogăţire. În 1990, persoanele cu iniţiativă şi relaţii în sistemul post-comunist au putut face bani să îi întoarcă cu lopata. A înflorit comerţul la negru cu blugi, ţigări, cereale, utilaje industriale. Fără reguli stricte şi exercitarea autorităţii statului şansele reuşitei erau deosebite. În 1990 - 1991 s-a încercat adoptarea unor măsuri de restructurare şi retehnologizare a întreprinderilor de stat. Economia a înregistrat căderi catastrofale. În 1992 - 1996 s-a acţionat pentru realizarea unei reforme treptate, promovându-se politica paşilor mărunţi. Timp de peste un deceniu România a traversat o criză prelungită. O parte dintre milionarii de atunci s-au transformat în afacerişti de carton care nu au ştiu să reziste la provocările tranziţiei. AVERI TOCATE LA CAZINO

Milionarii Iaşului ziua făceau banii, noaptea îi pierdeau

Unul din clienţii de la consignaţia ABC Gala Internaţional era afaceristul Raicu. "Îmi aducea blugi din Turcia şi îl ajutam să îi vândă. I-am învăţat pe mulţi cum să facă afaceri, pe atunci nimeni nu ştia cum să pornească", spune Ioan Creţu, alias Gala. Fostul său coleg de afaceri, Nelu Raicu a devenit mai târziu patronul magazinului "RC Star", din Centrul Civic al Iaşului. Lucian, unul din fiii patronului Raicu, a căzut de asemenea în patima jocurilor de noroc. În 1999 Lucian Raicu jefuia o casă de schimb valutar din Sibiu, fiind căsătorit cu fiica scriitorului Liviu Antonesei, pe-atunci preşedinte al Consiliului Judeţean. Vestea arestării lui Lucian i-a şocat atunci pe membrii familiei Raicu. Potrivit fratelui Gabriel Raicu, Lucian a fugit din Iaşi întrucât era urmărit de nişte ţigani cărora le datora 7.000 de dolari, pierduţi la cazino.