La alegerile din Portugalia, extrema dreaptă și liberalii domină la nivel de intenții de vot în rândul tinerilor
Punctual, aşa cum se întamplă în toate țările și mereu în ajunul votului, chiar și în Portugalia, în vederea alegerilor legislative din 10 martie, vorbim despre tineri, intențiile lor și despre generația care votează pentru prima oară.
Ce vor tinerii din Portugalia
O Pùblico a dedicat fenomenului patru pagini de ziar, dând voce unui panel de tineri și unei triade politolog-sociolog-psiholog, iar tabloul care se desprinde este al unei anumite înclinații spre votul dreptei, al nemulțumirii generale față de dezbaterea electorală şi al lipsei de coeziune în numele unui individualism accentuat.
„Este o generație foarte individuală, nu aș spune individualistă” – explică psihologul Margarida Gaspar de Matos. Se agață de comunicarea prin tehnologie, sursa lor inepuizabilă de ocupare a timpului. Sunt îngrijorați de viitor, dar nu își fac planuri pentru a schimba lucrurile. Ei nu transformă îngrijorarea în acțiune.
În plan politic, sunt mai atenți la candidații care vorbesc despre probleme concrete de zi cu zi și propun soluții realiste şi apreciază ceea ce este perceput ca transparență, claritate și autenticitate. Problemele de mediu, precum cele ale celor mai vulnerabili oameni, se numără printre interesele lor principale”.
Portugalia, dominată de socialiști de aproape 10 ani
Noua generaţie care se va prezenta la vot a crescut într-o Portugalie guvernată din 2015 de socialiști, dar care rezonează la suntele neoliberalismului. După cum subliniază sociologul Vitor Sérgio Ferreira „nu există idee mai neoliberală decât visul, iar la televizor, de exemplu, multe programe susțin această viziune. Una dintre principalele probleme este că atunci când marile partide vorbesc despre tineri se ocupă îndeosebi de cei care emigrează. Sunt neglijate subiecte precum dezvoltarea pieței muncii pentru tineri și reprezentativitatea. Aici se creează decalajul generațional”.
Tinerii portughezi au în general probleme similare cu semenii lor italieni și sud-europeni. Sunt pe locul patru în clasamentul grupei de vârstă între 15 și 24 de ani care locuieşte în continuare cu părinții (Italia aflându-se pe primul loc, Croația pe locul doi, Spania pe locul trei).
Alegeri / Sursa foto: Dreamstime.com
Au o rată a șomajului de 19,1%, mai mare decât media europeană de 14,5%. Înclinația lor de a emigra a fost frustrată de Brexit: Regatul Unit era pământul promis, acum fiind înlocuit doar parțial de Germania, Olanda, Franța și Danemarca. În comparație cu italienii și spaniolii, portughezii vorbesc mult mai bine engleza, datorită politicii inteligente de difuzare la televizor a filmelor în limba originală, cu subtitrare în portugheză.
Sunt înclinați să călătorească respectându-și istoria, iar cei mai bogați privesc către Brazilia, Canada și Statele Unite, dar în aceaşi timp sunt constrânşi să considere emigrarea ca pe o modalitate pentru a-şi rezolva probleme esențiale precum cele privind locul de muncă și salariul.
Socialiștii, nemulțumiți de opțiunile tinerilor
Până și în Portugalia există problema exodului de creiere, care sărăcește o țară care îmbătrânește din ce în ce mai mult și în care politica face foarte puțin pentru contrasta fenomenul. Problemele cu care se confruntă tinerii portughezi sunt atestate de unele date îngrijorătoare: grupa de vârstă între 18 și 29 de ani are probleme de suferință psihologică care variază de la moderată la severă: 50% dintre tineri confruntându-se cu depresia „latentă”.
Toate aceste motive fac ca partidele tradiționale să nu își găsească adepți în rândul tinerilor, care sunt mai înclinați să prefere, și deci să voteze, aliniamente precum Chega (extrema dreaptă), Livre (verzi), PAN (anti-avort, anti-homosexuali. căsătorie, anti-eutanasie) și, mai presus de toate, Iniciativa Liberal, o grupare liberală clasiă care are un dialog mai mare cu noile generații.
Aşa cum subliniază jurnalista Andreia Sanches, director adjunct al O Pùblico, „alegătorii începători nu au nicio amintire despre guverne de altă culoare decât cea socialistă, despre procesul de construire a democrației și cu atât mai puțin despre o țară în care democrația nu a existat. Ei nu au experimentat integrarea în Uniunea Europeană și dezvoltarea statului bunăstării. O situaţie în care extrema dreaptă a găsit un dialog deschis cu tinerii, fiind prezentă în locurile în care se întâlnesc și comunicând cu ei pe social media”.
(Articol de Stefano Boldrini, Il Fatto Quotidiano; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)