Reflexele criminale ale extremistului norvegian s-au format şi sub influenţa discursurilor politice radicale din nordul Europei, susţin analiştii.
Atacurile din Norvegia, comise de un militant anti-Islam, au readus în dezbatere ascensiunea partidelor politice de extremă dreapta în nordul Europei şi impactul discursului radical la nivelul populaţiei văzute până de curând drept etalon al toleranţei etnice şi confesionale. Un comportament agresiv precum al norvegianului Anders Behring Breivik, autorul exploziei de la Oslo şi al masacrului de pe insula Utoeya, a fost potenţat de mesajele populiste lansate de partidele care profită de combinaţia explozivă între recesiunea eco nomică, şomaj şi sentimentul anti-imigraţie tot mai puternic resimţit în societăţile respective pentru a se impune electoral, susţin analiştii.
"Şantajul" minorităţii
Deşi activează, în majoritatea cazurilor, de mai multe decenii, în ultimii ani, partidele de extremă dreapta din nordul Europei nu numai că îşi fac tot mai pregnant auzită vocea, dar, indirect, participă în unele ţări chiar şi la actul de guvernare, influ en ţând radical politicile administraţiei centrale. Cea mai recentă dovadă în acest sens este decizia coaliţiei de guvernământ de la Copenhaga de a reintroduce controalele la frontieră, deşi Danemarca face parte din Spaţiul Schengen, iar măsura controversată nu se impunea ca urmare a unei situaţii excepţionale interne.
Motivul - presiunile pe care Partidul Popular Danez, o formaţiune populistă, le-a exercitat asupra guvernului de centrudreapta condus de Lars Lokke Rasmussen. În condiţiile în care executivul nu deţine majoritatea în Parlament, el mizează pe sprijinul oferit de populişti pentru a-şi impune agenda, susţinere în schimbul căreia face concesii care scandalizează Comisia Europeană. Popularii danezi au argumentat că au forţat această măsură pentru a ţine în afara Danemarcei "infractorii imigranţi". Reacţiile virulente după intrarea în vigoare a măsurii, pe 1 iulie, au fost calificate de populişti drept "istericale".
Premieră în Suedia
Alegerile generale din septembrie 2010 au adus o surpriză fără precedent în Suedia. Democraţii Suedezi, "omologii" popularilor danezi, au reuşit pentru prima dată să intre în Parlamentul de la Stockholm. "Să păstrăm Suedia suedeză", a fost sloganul lor de campanie. Spre deosebire de executivul minoritar de la Copenhaga, coaliţia de guvernământ de la Stockholm i-a ignorat pe "democraţi" din cauza intoleranţei şi islamofobiei pe care le promovează. În pofida acestei marginalizări politice, Democraţii Suedezi sunt pe val, sondajele de opinie dezvăluind o cotă de popularitate tot mai mare a formaţiunii conduse de Jimmie Akesson.
În Finlanda, Adevăraţii Finlandezi, un partid naţionalistpopulist, a devenit, în urma alegerilor din aprilie anul acesta, a treia formaţiune de pe scena politică internă. La un pas să se alăture actualei coaliţii de guvernământ de la Helsinki, numele liderului Timo Soini fiind chiar vehiculat ca posibil premier, populiştii s-au retras atunci când li s-a cerut să facă rabat de la principiile lor politice şi să susţină eforturile de asistenţă financiară a economiilor europene în prag de prăbuşire, precum cea greacă. A ajuns principalul partid finlandez de opoziţie, popularitatea lor crescând ulterior.
Temeri confirmate
Breivik nu este doar un naţionalist, ci acel extremist de dreapta de care autorităţile din vestul Europei s-au temut mereu, comentează "The Guardian". El nu este o ciudăţenie specifică societăţii norvegiene, ci o prezenţă simptomatică pentru o cultură a violenţei motivate politic în plină expansiune în Europa, mai scrie ziarul britanic.
Ce este mai îngrijorător e că motivele care l-au împins pe norvegian să comită masacrul de vineri au jucat şi joacă un rol important în agenda politică a unor partide la nivelul continentului. Viitorul val terorist care va lovi Europa nu îşi va avea originea în mişcările islamiste, ci în astfel de indivizi, conchide ziarul britanic.
<iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/AiIjHA0dX6Q" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
- Vlad Ţepeş, model pentru asasinul de la Oslo
"Noi, oamenii liberi şi nativi ai Europei, aici şi acum declarăm război elitelor marxiste/multiculturaliste din Europa de Vest. Este responsabilitatea noastră să ne convingem că duşmanii nu au unde să se ascundă. “ ANDERS BEHRING BREIVIK, autorul atacurilor de la Oslo
ATACURI
România, pe agenda extremiştilor olandezi
În Olanda, extremiştii de dreapta au avut un cuvânt greu de spus în poziţiile pe care guvernul de coaliţie de la Amsterdam le-a adoptat recent în privinţa aderării României la spaţiul Schenghen. Astfel, executivul olandez a pledat, în septembrie, pentru includerea a două rapoarte bianuale privind corupţia şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria în evaluarea pentru aderarea la Schengen.
Pentru că nu aveau majoritate, liberalii şi creştin-democraţii au semnat un acord de susţinere parlamentară cu formaţiunea extremistului Geert Wilders, Partidul pentru Libertate, în document regăsindu-se condiţiile pentru aderarea României la Schengen menţionate mai sus. Un scenariu politic similar celui din Danemarca. De altfel, Wilders nu a ezitat să îşi manifeste "simpatia" faţă de România în diverse alte ocazii. Niciun alt stat nu ar trebui să mai adere la UE, declara el pentru Euronews. "Eu sunt chiar pentru ca România şi Bulgaria să părăsească Uniunea Europeană", susţinea parlamentarul olandez.
Totodată, el a precizat că partidul său, cunoscut pentru poziţiile sale antiislamice, “a votat împotriva ratificării tratatului privind aderarea României şi Bulgariei" la UE. "Cred că aceste două ţări nu sunt deloc pregătite. Nu sunt pregătite şi, în acelaşi timp, sunt foarte corupte", susţinea Wilders. Citiți și:
- Incursiune în mintea „monstrului” extremist
- Masacrul din Norvegia, plănuit încă din 2009
- EXCLUSIV EVZ. Interviu cu eroul din Norvegia: "Trebuia să fac totul pentru a-i salva"
- Regele Mihai către suveranul Norvegiei: „Tragedia este peste orice închipuiri!”
- Tatăl asasinului norvegian, în stare de şoc după faptele comise de fiul său