Sunt de acord cu Victor Ponta. Dar cu acel Ponta care, în 2014, afirma: „Situațiile privind reeșalonarea creditelor, acordarea unor termene de grație, eliminarea penalităților sau amînarea temporară a executărilor silite a imobilelor vizează direct raporturile dintre instituția de credit și clientul său, singurii în măsură să dispună modificarea contractului, în calitate de semnatari ai acestuia”. În 4 martie 2014, când guvernul a trimis acest punct de vedere la o inițiativă legislativă prin care debitorii în franci urma să fie ajutați prin amânarea pe trei ani a executărilor silite, premierul PSD era de partea capitaliștilor, afirmând că creditorii sunt „agenți economic al căror scop este obținerea profitului” și arătând că ar fi încălcat dreptul de proprietate al acestora.
Toată isteria politicianistă în jurul celor care au luat credite în franci elvețieni este de un populism jenant și, după opinia mea, nu oferă soluții. Spune doamna Alina Gorghiu, șefa unui partid liberal: „Comportamentul băncilor, în momentul în care au acordat aceste credite, nu a fost unul adecvat, nici faţă de clienţi, nici faţă de ele însele. În privinţa clienţilor, băncile nu le-au explicat acestora riscurile creditării într-o monedă specială, aşa cum este creditul în franci elveţieni (...) Statul poate şi trebuie să se asigure că practicile de vânzare înşelătoare sunt penalizate corespunzător”. Deci, băncile- cele-rele care au acordat credite în franci elvețieni și-au înșelat clienții-nevinovați. Este limbajul de acum câțiva ani a populistului premier al Ungariei, Viktor Orban. În 2009, guvernul de la Budapesta a obligat băncile să convertească creditele în valută în forinți, cu efectul unor pierderi de miliarde de euro. Acum însă, Orban a anunțat că nu se mai amestecă în relația client-bancă, atunci când este vorba de credite în franci elvețieni. „Băncile și clienții care s-au împrumutat în monedă străină trebuie să negocieze”, a spus premierul maghiar. În Polonia sunt 550.000 de persoane fizice care s-au împrumutat în franci elvețieni, dar guvernul a renunțat să convertească aceste împrumuturi în zloți. Ceea ce face Executivul de la Varșovia este să ceară băncilor să ofere un respiro clienților. Guvernatorul băncii centrale a Poloniei, Marek Belka, a spus că, prin convertirea creditelor în franci în zloți, pierderile băncilor ar fi de peste două miliarde de euro. Belka a arătat însă că riscul valutar cade acum integral pe umerii clienților, iar băncile ar trebui să-i ajute până la „stabilizarea situației”.
Toată agitația din ultimele zile ascunde un amestec între lipsa de soluții și dorința de a mai fura un vot de la cei 75.000 de cetățeni români care s-au împrumutat în franci. Au fost două direcții pe care a mers populismul: una, convertirea creditelor în valută în lei, a doua, adoptarea în regim de urgență a legii insolvenței persoanelor fizice. La prima variantă pare că s-a renunțat, cea de a doua este forțată să treacă rapid prin camera Deputaților. Este o prostie cu consecințe incalculabile. În primul rând, oamenii au senzația, așa cum spunea fostul ministru de Finanțe, Ionuț Popescu, că legea le va permite să nu-și mai plătească rata la bancă și, după aceea, să plece în vacanță în Turcia. Este fals. Toți cei care se declară în insolvență vor fi supravegheați de un administrator judiciar, care le va aproba orice cheltuială. Nici o șansă să se bucure de vreun concediu, nici măcar la Amara, până nu-și plătesc datoriile. Ar fi imoral. Dacă, de exemplu, cel care intră în insolvență beneficiază de o moștenire, ea intră automat pe mâna administratorului judiciar, pentru plata datoriilor. FMI are obiecții față de proiect, în absența unui studiu privind impactul economic.
Soluția corectă este ca Guvernul și Legislativul să acționeze în calitate de mediatori între bănci și clienți, atât. Nici băncile nu au un interes să se trezească cu nenumărate procese de insolvență, proprietare peste apartamente care nu pot fi vândute și trebuie întreținute. Piața oferă soluția corectă, nu intervenția populistă a unor politicieni.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
