Un studiu realizat în Danemarca a arătat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului și la zgomotul produs de trafic poate fi asociată cu o infertilitate mai ridicată, însă acești factori afectează în mod diferit bărbații și femeile. Poluarea cauzată de trafic are un impact incontestabil asupra mediului și a sănătății umane, având legături cu cancerele și bolile de inimă.
Un nou studiu
Substanțele chimice inhalate din aerul poluat pot ajunge, de asemenea, în tractul reproducător prin intermediul sângelui, reducând fertilitatea fie prin perturbarea hormonilor, fie prin deteriorarea directă a ovulelor și spermei.
Sursa: Dreamstime.com
Studiul a fost realizat utilizând date la nivel național, ceea ce permite cercetătorilor să investigheze legăturile dintre sănătatea unei persoane și factori precum locul de reședință, locul de muncă, istoricul educațional și familia. Peste 2 milioane de bărbați și femei au fost identificați ca fiind de vârstă reproductivă, iar pe o perioadă de cinci ani, riscul de infertilitate a fost diagnosticat la 16 172 de bărbați (din 526 056) și 22 672 de femei (din 377 850).
Poluare auto. Sursa Foto- Dreamstime
Riscul de infertilitate a fost cu 24% mai mare
Studiul a constatat că riscul de infertilitate a fost cu 24% mai mare la bărbații expuși la niveluri de PM2,5 de 1,6 ori mai mari decât cele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Pentru femei, expunerea la zgomotul de trafic cu 10,2 decibeli mai mare decât media a fost asociată cu un risc de infertilitate cu 14% mai mare pentru cele cu vârsta de peste 35 de ani. Riscurile au fost similare în funcție de rezidența în zonele urbane sau rurale și atunci când se ține cont de educație și venit.
Cercetările continuă
Studiul evidențiază modul în care expunerea la mediu poate avea efecte imediate și pe termen lung și poate afecta în mod diferit reproducerea masculină și feminină. După pubertate, bărbații produc în mod constant spermă, iar impactul schimbărilor de mediu asupra fertilității masculine tinde să apară mai repede decât la femei. Cu toate acestea, este posibil să fie nevoie de mai mult timp decât cei cinci ani de expunere examinați în acest studiu pentru ca impactul asupra femeilor să devină clar.
Corelarea datelor poate fi un instrument puternic pentru descoperirea legăturilor dintre expunerile la mediu și sănătate, dar are limitări inerente. Pentru a aprofunda înțelegerea modului în care acești factori afectează bărbații și femeile, ar fi necesare mai multe studii controlate care să implice măsuri reale de expunere în loc de estimări.