În următorii cinci ani Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia ar urma să mențină cheltuielile pentru apărare la nivelul actual, în timp ce majoritatea românilor consideră că ar trebui să crească aceste cheltuieli.
Informațiile provin dintr-un sondaj realizat de Institutul de Cercetare pentru Apărare Strategică al Centrului de Cercetare “Eötvös József” al Universității Naționale a Serviciului Public din Budapesta, potrivit Rador Radio România.
Conform analizei, statele din regiune nu consideră probabil ca țara lor să fie atacată militar în viitorul apropiat. Postul ungar InfoRádió a discutat cu principalul asociat științific al institutului de cercetare, András Deák. În presa germană au apărut mai multe informații care sugerează că Rusia ar urma să atace Europa până în 2025.
Recent, președintele Ucrainei a făcut un avertisment sumbru: dacă Ucraina pierde, „Putin vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”.
Polonezii și românii se tem de război
În toamna anului 2023, a fost realizat un sondaj de opinie pe un eșantion de aproximativ 1.000 de persoane per țară în țările Grupului de la Visegrad (Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia - V4) și în România.
Scopul sondajului a fost de a afla ce cred oamenii despre politica de apărare și despre propria lor situație de securitate. Această cercetare a completat sondajele similare de opinie publică privind percepția amenințărilor, realizate în 2019 și 2021, bazate doar pe modelul ungar.
La finalul anului 2023, ministrul german al Apărării a propus înarmarea pe scară largă a Europei, reintroducerea serviciului militar obligatoriu și creșterea producției de armament în următorii cinci ani.
Lansator rusesc de rachete. Sursa Foto- Dreamstime
De frica unui război, Europa de Est se înarmează
András Deák a explicat pentru InfoRádió:
„În toamna anului 2023, sentimentul de amenințare al românilor și polonezilor a fost mai mult de natură geopolitică, concentrându-se mai mult pe componentele militare ale securității. Ei chiar se tem că ar putea fi supuși unei ofensive militare, există mai mult sprijin pentru cheltuielile militare și mai mulți susțin serviciul militar.În cazul cehilor și slovacilor, sentimentul în acest sens este mai slab, iar frica în sine are o componentă mai puțin militară. Ungaria se află chiar la coada listei”.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare este un proces general, al cărui leitmotiv este angajamentul luat față de NATO, potrivit căruia valoarea cheltuielilor trebuie să ajungă la 2% din PIB în viitorul apropiat. “Față de aceasta, nu pare că percepția publicului s-a schimbat în acest sens”, a explicat András Deák, citat de Știripesurse.
Polonia a scos avioanele F-16 la vânătoare
În dimineața zilei de 2 ianuarie, în timpul unui atac aerian de mare amploare al forțelor rusești asupra Ucrainei, Polonia, membră a NATO, a luat decizia de a mobiliza avioane de vânătoare.
„Pentru a asigura securitatea spațiului aerian polonez, au fost activate două perechi de avioane de vânătoare F-16 și un avion-cisternă aliat”, a raportat Comanda Operațională. Avioanele au fost lansate de la bazele din Lask și Krzesiny în dimineața zilei de 2 ianuarie.
„Dorim să vă informăm că se observă o activitate intensă a aviației pe distanțe lungi a Federației Ruse, care este legată de efectuarea de atacuri pe teritoriul Ucrainei”, a declarat anunțul. Atacurile din 2 ianuarie au fost efectuate împotriva Ucrainei.