Dispariţia elitei politice în accidentul aviatic din 10 aprilie 2010 nu a determinat societatea poloneză să strângă rândurile, ci a adâncit diviziunile existente, remarcă "The Guardian".
Tragedia aviatică produsă lângă oraşul Smolensk, din Rusia, în care şi-au pierdut viaţa preşedintele polonez Lech Kaczynski, soţia sa şi alte 94 de persoane, majoritatea demnitari de rang înalt, a deschis o nouă rană peste o veche cicatrice - uciderea a 22.000 de ofiţeri şi intelectuali polonezi de către NKVD, poliţia secretă sovietică, la Katyn, în anul 1940.
Pe 10 aprilie 2010, preşedintele Kaczynski şi membrii delegaţiei pe care o conducea ar fi trebuit să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacru, alături de oficialii de la Moscova. Asta după ce Rusia acceptase, în cele din urmă, să-şi asume responsabilitatea pentru crimele NKVD-ului din pădurea Katyn. Însă prăbuşirea aeronavei Tupolev Tu-154M, la bordul căreia se afla elita politică poloneză, a spulberat orice speranţă de reconciliere.
Ură şi durere
Ne puteți urmări și pe Google News
O minoritate extrem de vocală în Polonia refuză să creadă că prăbuşirea aeronavei a fost un accident şi are propria versiune: în spatele catastrofei aviatice se află un complot al Rusiei.
"Ceaţa artificială" şi ruşii din turnul de control al aeroportului din Smolensk sunt arătaţi cu degetul de adepţii teoriei conspiraţiei. Aceştia "nu constituie mai mult de 20% din populaţia Poloniei, dar sunt reprezentaţi de principalul partid de opoziţie, Lege şi Justiţie", condus de fratele lui Lech Kaczynski, Jaroslaw, notează "The Guardian".
Jurnaliştii britanici scriu şi despre gruparea poloneză "Apărătorii Crucii", pentru care premierul Donald Tusk şi actualul şef al statului, Bronislaw Komorowski, sunt "complici" ai Moscovei sau, în cel mai bun caz, "neghiobi". Practic, este vorba despre un conflict între catolicii naţionalişti şi seculariştii moderni.
Anchete şi reproşuri oficiale
Comisia poloneză care a anchetat circumstanţele tragediei de acum un an susţine că piloţii polonezi au fost induşi în eroare de controlorii de zbor ruşi. La rândul său, Moscova dă vina pe echipajul de la bordul aeronavei, care a decis să aterizeze în ciuda avertismentelor controlorilor ruşi privind condiţiile meteorologice nefavorabile.
Ruşii mai reclamă pregătirea insuficientă a piloţilor şi presiunile făcute asupra lor de înalţii oficiali polonezi. "Prezenţa în cabina pilotului a înalţilor responsabili, a comandantului aviaţiei militare şi a şefului protocolului a constituit o presiune psihologică asupra echipajului, influenţându-i decizia de a proceda la o aterizare în condiţii inadecvate", declara, la începutul anului, Tatiana Anodina, şefa Comitetului interguvernamental de aviaţie de la Moscova.
Astăzi, cu o zi înaintea ceremoniilor de comemorare a victimelor catastrofei aviatice de anul trecut, sunt programate o serie de manifestaţii şi de proteste. Unul dintre acestea va avea loc chiar în faţa Ambasadei Rusiei la Varşovia, după care, a doua zi, partidul Lege şi Justiţie speră să scoată în stradă 30.000 de oameni pentru a protesta faţă de decizia autorităţilor de a muta crucea adusă în faţa palatului prezidenţial după 10 aprilie 2010. 96 de persoane au murit lângă Smolensk. Guvernatorul băncii centrale şi mai mulţi parlamentari s-au numărat şi ei printre victime "Nu sunt o adeptă a teoriei conspiraţiei. Dar numeroasele contradicţii şi confuzii din jurul acestui caz fac imposibilă excluderea ipotezei unei tentative de asasinat. Nu există nicio explicaţie în legătură cu acel tip de ceaţă." MARTA KACZYNSKA, fiica fostului preşedinte polonez
Recomandările noastre
